Cum se împart bunurile comune în instanță în 2025. Reguli și proceduri actualizate privind partajul judiciar
Atunci când două sau mai multe persoane dețin bunuri în coproprietate și doresc să își separe drepturile asupra acestora, partajul este soluția legală prin care se poate realiza acest lucru. Cei implicați pot opta pentru un partaj amiabil, dacă ajung la un acord, sau pentru un partaj judiciar, atunci când negocierile eșuează, iar instanța trebuie să intervină pentru a decide asupra împărțirii bunurilor.
Ce presupune partajul judiciar și când este necesar
În 2025, regulile privind partajul judiciar respectă dispozițiile Codului de procedură civilă, iar soluționarea acestor cazuri urmează proceduri clare, indiferent dacă partajul se face în urma unui divorț, a unei moșteniri sau în alte situații de coproprietate. În cazul în care coproprietarii unui bun nu ajung la o înțelegere privind împărțirea acestuia, instanța de judecată intervine pentru a stabili:
- Lista bunurilor care urmează să fie împărțite
- Calitatea de coproprietar a fiecărei persoane implicate
- Cota-parte care revine fiecărui coproprietar
- Datoriile și creanțele născute din starea de proprietate comună
De regulă, partajul este necesar în două situații principale:
- În cazul moștenirilor, când mai mulți succesori dețin împreună bunurile defunctului și doresc să le împartă.
- În urma divorțului, când foștii soți trebuie să împartă bunurile dobândite în timpul căsătoriei.
Este important de menționat că partajul nu trebuie să fie realizat simultan cu divorțul sau succesiunea, ci poate fi solicitat separat, la un moment ulterior, potrivit avocatnet.ro.
Cum se inițiază un partaj judiciar
Pentru a solicita partajul în instanță, trebuie depusă o cerere de partaj judiciar, care trebuie să conțină următoarele elemente esențiale:
- Datele de identificare ale părților – nume, prenume, domiciliu, CNP, semnătură.
- Reprezentantul legal (dacă există) – avocatul sau altă persoană împuternicită. Obiectul cererii – bunurile care urmează a fi împărțite și valoarea acestora.
- Motivele solicitării partajului – argumentele juridice și factuale.
- Dovezile – documente care atestă dreptul de coproprietate.
- Lista persoanelor implicate și modul de împărțire solicitat.
În cazul în care bunurile sunt imobile, se aplică reguli speciale privind evaluarea și identificarea acestora în cerere.
Citește și: Se schimbă legea succesiunii în România. Taxe mai mici la moștenire, dar și la partaj
Cum se desfășoară procesul de partaj în instanță
La primul termen de judecată, dacă părțile sunt prezente, instanța va lua declarații cu privire la bunurile ce urmează a fi împărțite. Se vor verifica existența acestora, locul în care se află și valoarea lor. Dacă există recunoașteri sau acorduri între părți, acestea vor fi consemnate de instanță.
În general, instanța încearcă să realizeze împărțirea în natură, adică prin formarea unor loturi egale, astfel încât fiecare coproprietar să primească o parte echivalentă. Atunci când acest lucru nu este posibil, loturile sunt completate prin sume de bani, pentru a asigura echitatea între părți.
Odată ce instanța ia o decizie, aceasta este consemnată într-o hotărâre de partaj, care are efect constitutiv de drepturi și devine titlu executoriu odată ce rămâne definitivă.
Citește și: Este obligatorie succesiunea dacă există deja un testament? Ce prevede legea în acest caz
Care sunt drepturile și obligațiile după partaj
- Hotărârea de partaj poate fi atacată doar prin apel, iar termenul de prescripție pentru executare este de 10 ani.
- Dacă un coproprietar nu respectă hotărârea instanței, partea interesată poate solicita executarea silită.
- După încheierea partajului, fiecare parte devine unic proprietar asupra bunurilor atribuite și poate dispune de ele liber.
În concluzie, partajul judiciar este o soluție legală eficientă pentru a pune capăt coproprietății atunci când părțile nu ajung la un acord amiabil. Deși procedura poate fi complexă, respectarea regulilor și pregătirea temeinică a dosarului pot simplifica întregul proces.