Cum poţi ieşi mai devreme la pensie fără să fii penalizat? Devii pensionar cu 5 ani mai repede

Noua lege a pensiilor, aplicabilă din 2025, permite anumitor români să se retragă din activitate mai devreme, chiar și la vârsta de 58 de ani, fără a li se reduce cuantumul pensiei.

Condiția principală este îndeplinirea unui stagiu de cotizare complet, care să includă atât perioade contributive, cât și necontributive.

În prezent, vârsta standard de pensionare pentru femei este de 63 de ani, dar aceasta poate fi redusă cu până la 5 ani, în funcție de vechimea în muncă. Conform legii, această vârstă va crește gradual până la 65 de ani în 2035, aliniindu-se la cea a bărbaților.

Pensionarea anticipată fără penalizare, criterii și beneficii

Pentru a beneficia de pensia anticipată fără penalizare, persoanele eligibile trebuie să fi realizat un stagiu total de 40 de ani, dintre care cel puțin 35 de ani să fie de contributivitate.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Restul de 5 ani poate include perioade asimilate, precum studiile universitare urmate la zi sau perioadele de concediu pentru creșterea copilului.

Legea introduce și o prevedere specială pentru femeile care au crescut copii: vârsta de pensionare se reduce cu șase luni pentru fiecare copil născut și crescut până la 16 ani, cu un maximum de trei ani și jumătate. Reducerea se aplică și în cazul copiilor adoptați și crescuți timp de minimum 13 ani.

Pentru calcularea drepturilor, Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) pune la dispoziție un calculator online în secțiunea „Când mă pot pensiona”, unde fiecare persoană poate introduce datele personale, vârsta, sexul și numărul de copii – pentru a vedea exact când poate solicita pensionarea.

Documentele necesare pentru înscrierea la pensia anticipată

Pentru a obține pensia anticipată, solicitantul trebuie să depună o serie de documente, printre care cererea tip, carnetul de muncă în original și copie, actele de identitate, certificatele de naștere și căsătorie, adeverințele privind vechimea în muncă și condițiile speciale de lucru, precum și diplomele de studii.

De asemenea, sunt necesare documente care dovedesc perioadele asimilate sau necontributive, adeverințele privind veniturile brute și, în cazurile speciale, hotărâri judecătorești pentru adopții ori alte acte legale relevante.

Prin această reformă, autoritățile încearcă să răspundă cererilor tot mai frecvente ale celor care au muncit zeci de ani în condiții grele, oferindu-le posibilitatea de a se bucura mai devreme de drepturile câștigate.

Pentru mulți români, această modificare reprezintă o formă de recunoaștere a contribuției lor de-a lungul anilor și o cale spre un echilibru între viața profesională și cea personală.