Cum influențează sporurile de noapte, toxicitate sau pericol valoarea pensiei. Exemple concrete de calcul
În sistemul public de pensii din România, cuantumul pensiei depinde de contribuţiile efective şi de alţi indicatori. Sporurile de noapte, de toxicitate sau de pericol pot creşte baza de calcul dacă sunt incluse în venitul asigurat, plata contribuţiei fiind reală. În continuare, prezentăm cum funcţionează mecanismul şi oferim exemple concrete de calcul, în baza legislaţiei în vigoare (2025).
Baza legală și principiul contributivității
Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (cu modificările și aplicările actualizate) stabilește că pensia se calculează pe baza unui sistem de puncte: punctajul mediu anual al asiguratului se înmulțește cu valoarea punctului de pensie.
Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti+2cnpp.ro+2 Punctajul mediu anual se obține prin împărțirea însumării punctajelor anuale la numărul de ani din stagiul complet de cotizare. legestart.ro+2Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti+2
Important: în calculul punctajului lunar (și implicit al punctajului anual) se iau în considerare veniturile brute care au constituit baza de calcul a contribuției la asigurările sociale.
Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti+2cnpp.ro+2 Dacă sporurile (noapte, toxicitate, pericol) sunt acordate permanent și formă parte din salariul de funcție sau din venitul salarial, și asupra lor s-a plătit contribuția socială, ele se includ în baza de calcul și astfel sporesc punctajul.
(Aceasta nu este o declarație opiniativă, ci rezultă din principiile legii și mecanismul de calcul.) Totodată, legea prevede că sporurile care au caracter ocazional sau care nu sunt supuse contribuției sociale nu fac parte din venitul asigurat și nu influențează punctajul.
Exemple de calcul
Vom arăta două situații ipotetice, în care un angajat are un salariu de bază și, respectiv, are sporuri care intră în baza de calcul.
Exemplul 1: fără sporuri
- Salariul brut lunar: 4.000 lei
- Presupunem că în luna respectivă câștigul salarial mediu brut (la nivel național) este, ipotetic, 5.000 lei
- Punctaj lunar = 4.000 ÷ 5.000 = 0,80 puncte
- Dacă acest nivel se menține tot anul: punctaj anual = 0,80
- Dacă persoana lucrează 30 de ani cu acest punctaj anual constant, punctaj mediu anual = 0,80
- Dacă valoarea punctului de pensie (în anul pensionării) este, de exemplu, 2.000 lei, pensia = 0,80 × 2.000 = 1.600 lei
Exemplul 2: cu sporuri permanente incluse
- Salariul de bază: 4.000 lei
- Sporuri permanente (de noapte, toxicitate sau pericol) care sunt impozabile și supuse CAS: 600 lei
- Venit brut înscris ca baza de calcul: 4.600 lei
- Punctaj lunar = 4.600 ÷ 5.000 = 0,92 puncte
- Pe an: punctaj anual = 0,92
- La 30 de ani, dacă acest nivel s-ar păstra: punctaj mediu anual = 0,92
- Pensie = 0,92 × 2.000 = 1.840 lei
Diferență între cele două situații: 240 lei în plus lunar datorită sporurilor incluse. Se poate face și varianta mixată: unii ani fără sporuri, alții cu sporuri. Atunci punctajele anuale se însumează și se împarte la numărul de ani din stagiul complet de cotizare.
Limitări și observații
1. Caracter permanent vs ocazional: Dacă sporul nu este permanent sau dacă nu s-a plătit contribuția socială pentru el, nu intră în baza de calcul.
2. Perioadeanterioare 1 aprilie 2001: Legea prevede reguli speciale privind sporurile permanente care erau înscrise în carnetul de muncă sau dovedite prin adeverințe, unele dintre ele intrând în baza de calcul.
3. Reduceri de vârstă pentru condiții deosebite / special: Legislația prevede reduceri ale vârstei de pensionare pentru cei care au lucrat în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite sau speciale, ceea ce poate modifica efectiv momentul accesării pensiei, dar nu modifică formula de calcul a pensiei bazate pe punctaj.
4. Valoarea punctului de pensie poate varia de la an la an, în funcție de deciziile legislative bugetare.