Cum împinge căldura extremă animalele spre extincție, conform specialiștilor
Valurile de căldură nu mai sunt fenomene rare, ci realități tot mai frecvente pe o planetă aflată în criză climatică. Creșterea numărului de zile caniculare și a temperaturilor medii afectează nu doar oamenii, ci și animalele, adesea într-un mod brutal și vizibil. De la maimuțe care cad din copaci, deshidratate și epuizate, până la miliarde de nevertebrate marine care se coc la soare, consecințele sunt devastatoare și pot duce rapid la scăderea dramatică a populațiilor unor specii.
Ecologiștii avertizează că, în multe regiuni, intensificarea valurilor de căldură a devenit un factor de pierdere a biodiversității la fel de grav – sau chiar mai periculos – decât defrișările ori distrugerile de habitate.
Valurile de căldură decimează populațiile de animale
În Mexic, locuitorii din Tecolutilla au fost martori la un spectacol cutremurător: maimuțele howler, sleite de puteri din cauza temperaturilor care au depășit 43°C, se prăbușeau din copaci ca niște fructe coapte. Cel puțin 83 de primate au fost găsite moarte în statul Tabasco, însă specialiștii cred că numărul real al victimelor a fost de ordinul sutelor.
Fenomenul nu este izolat. În Australia, zeci de mii de lilieci zburători au căzut morți din arbori, în timp ce în Canada, în timpul „domului de căldură” din 2021, cercetătorii au estimat că aproximativ 10 miliarde de ciripite (barnacle) și 3 miliarde de scoici au pierit în doar câteva zile, incapabile să scape din bazinele de maree încinsă.
Chiar și insectele sunt afectate în mod dramatic. Unele specii, precum afidele, sunt împinse la limita supraviețuirii, în timp ce altele pot trece prin explozii demografice temporare care se prăbușesc rapid, ducând la dispariții locale.
Tropicele, cele mai vulnerabile zone
Un studiu amplu condus de cercetători de la Potsdam Institute for Climate Impact Research a analizat date despre peste 3.000 de populații de păsări și a arătat că efectele sunt disproporționate în funcție de regiune. Dacă speciile din zone temperate sau boreale par să tolereze mai bine căldura extremă, păsările tropicale sunt cele mai afectate.
În ultimele șapte decenii, populațiile de păsări cântătoare din tropice au scăzut cu 25% până la 38% din cauza valurilor de căldură. Explicația este simplă: aceste specii trăiesc deja la limita toleranței termice, iar creșterea frecvenței zilelor toride le lasă fără refugii viabile. În prezent, păsările tropicale se confruntă cu zile periculos de fierbinți de aproximativ zece ori mai des decât în trecut.
Efectele nu se limitează doar la mortalitatea directă. Temperaturile excesive afectează ouăle și puii din cuiburi, reduc hrana disponibilă prin distrugerea insectelor și duc la un stres fiziologic greu de compensat. Toate acestea contribuie la scăderea abruptă a populațiilor, chiar și în zone teoretic protejate, unde presiunea activităților umane este mai redusă.
Schimbările fiziologice și riscurile pe termen lung
Pe lângă impactul vizibil – moartea în masă a unor animale – valurile de căldură afectează și procesele fiziologice esențiale. Studii recente arată că mici mamifere, precum șoarecii africani, își pierd fertilitatea masculină după expunerea la temperaturi extreme. Scăderea nivelului de testosteron și a altor markeri ai fertilității sugerează că populațiile ar putea scădea dramatic chiar dacă animalele supraviețuiesc fizic valurilor de căldură.
În plus, comportamentul animalelor se schimbă: în perioadele caniculare, multe specii nu mai pot căuta hrană sau parteneri de reproducere, fiind obligate să rămână ascunse la umbră. Această inactivitate forțată le reduce șansele de supraviețuire pe termen lung.
Biologii explică faptul că aceste efecte se resimt la nivel celular și molecular, afectând inclusiv creierul, „centrul de comandă” al organismului. Rezultatul? Animalele pot intra în confuzie, se pot deshidrata rapid și, în cazurile extreme, se prăbușesc – exact ca maimuțele din Mexic, devenite simbol al tragediei ecologice cauzate de căldura extremă.
Într-o lume unde temperaturile record devin din ce în ce mai frecvente, animalele nu mai au timp să se adapteze treptat, așa cum au făcut-o în trecut. Unele specii cu cicluri de viață rapide, precum moluștele de coastă, reușesc să se refacă în câțiva ani, însă pentru altele, mai ales pentru păsările tropicale și mamiferele mici, supraviețuirea devine o cursă contra cronometru.
Oamenii de știință avertizează că criza climatică a devenit un factor major de pierdere a biodiversității, comparabil sau chiar mai sever decât defrișarea. Dacă emisiile de gaze cu efect de seră nu sunt reduse, scenariile pentru următoarele decenii anunță nu doar extincții izolate, ci colapsuri în lanț ale ecosistemelor.