Cum explică MApN faptul că piloții români nu au doborât drona rusească Gheran, deși au urmărit-o 50 de minute

Tensiunile din zona Mării Negre continuă să crească, iar România se confruntă tot mai des cu situații delicate la granița cu Ucraina. Un nou incident a avut loc sâmbătă, 13 septembrie, când o dronă rusească de tip Gheran a pătruns în spațiul aerian românesc, fiind urmărită timp de aproape o oră de aeronave F-16. Decizia piloților de a nu deschide focul a generat numeroase întrebări, iar Ministerul Apărării Naționale (MApN) a venit cu explicații oficiale.

Cum s-a desfășurat incidentul

Potrivit MApN, drona a intrat în spațiul aerian al României în jurul orei 18:05, fiind interceptată rapid de două avioane F-16 decolate de la Baza Kogălniceanu. Aparatul de zbor a orbitat în zona nordului Dobrogei, de la nord-est de Chilia Veche până în sud-vest de Izmail, zburând timp de 50 de minute înainte de a părăsi teritoriul național în dreptul localității Pardina, îndreptându-se înapoi către Ucraina.

Aeronavele românești au menținut contact vizual și radar intermitent cu drona pe toată durata misiunii, iar în sprijin au intervenit și două avioane Eurofighter Typhoon aparținând aliaților germani, dislocați la Mihail Kogălniceanu.

Explicațiile ministrului Apărării

Într-o postare pe Facebook, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a subliniat că piloții români au avut autorizarea necesară pentru a doborî drona. Totuși, în momentul contactului direct, aceștia au evaluat riscurile colaterale și au decis să nu deschidă focul.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

„Piloții au avut autorizarea să doboare drona, însă în momentele în care au avut contact direct au evaluat riscurile colaterale și au decis să nu deschidă focul. E o decizie de profesionalism și responsabilitate”, a transmis Moșteanu.

Oficialul a mai precizat că, imediat după preluarea mandatului, a semnat ordinul prin care aprobarea pentru doborârea dronelor este dată de comandantul militar al operațiunii, pentru a elimina întârzierile de decizie.

Reacția României și a NATO

Incidentul a determinat convocarea ambasadorului Rusiei la București la Ministerul Afacerilor Externe, pentru a da explicații. Este a doua convocare în doar patru zile, după ce anterior au existat violări ale spațiului aerian polonez de către drone venite din Belarus.

În același timp, România a reiterat condamnarea fermă a provocărilor venite din partea Rusiei și a subliniat cooperarea strânsă cu aliații NATO.

„România condamnă ferm aceste provocări venite din partea Rusiei și rămâne în coordonare permanentă cu aliații NATO”, a transmis ministrul Apărării.

Contextul mai larg al incidentelor cu drone

MApN a prezentat și date privind frecvența acestor situații. De la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, s-au înregistrat 52 de atacuri rusești în proximitatea granițelor României. În 38 dintre cazuri, fragmente de drone au căzut pe teritoriul românesc, în special în Delta Dunării, iar în 10 situații drone rusești au pătruns efectiv în spațiul aerian național.

„O dronă Gheran folosită de Federația Rusă în atacurile asupra Ucrainei a pătruns în spațiul aerian al României sâmbătă, 13 septembrie, la ora 18.05 și a fost interceptată de două aeronave de luptă F-16 (…) Drona a orbitat pentru aproximativ 50 de minute (…) și a părăsit spațiul aerian național în dreptul localității Pardina, îndreptându-se către Ucraina”, se arată în comunicatul ministerului.

Planurile de viitor pentru securitatea României

Oficialii români au subliniat că astfel de incidente demonstrează necesitatea consolidării apărării aeriene.

„Armata Română își va continua planurile de pregătire și de înzestrare, iar inițiativa Eastern Sentry, anunțată de Secretarul General NATO, Mark Rutte, va duce la creșterea capacităților de apărare și descurajare pe flancul estic”, a precizat Ionuț Moșteanu.

În paralel, ministrul Apărării a amintit că normele și procedurile referitoare la doborârea aeronavelor cu pilot se află în prezent pe masa CSAT și vor fi adoptate în următoarea ședință, pentru a clarifica definitiv lanțul de comandă.