Cum arată coșul de cumpărături al românilor în 2025 – profilul clienților de supermarket din comunitatea Carrefour – Act for Good

În patru ani, Act for Good a devenit cel mai amplu program digital de loialitate din retailul românesc, cu peste trei milioane de utilizatori activi. Datele agregate pentru anul 2024 dezvăluie nu doar preferințele alimentare, ci și modul în care românii integrează sustenabilitatea, prețurile accesibile și tehnologia în rutina zilnică de cumpărături. Dincolo de discounturi, platforma colectează indicii valoroase despre tendințele regionale, impactul produselor locale și progresul tranzitului către opțiuni bio.

Produse locale și bio, motorul coșului zilnic

Preferința pentru origine românească este evidentă încă din zona legumelor: morcovii apar pe peste 1,1 milioane de bonuri, urmați de castraveții cornichon și ceapa galbenă. La verdețuri, pătrunjelul verde depășește 717 000 de apariții, confirmând că garnitura clasică rezistă indiferent de curentele culinare. Fruit basket-ul românesc este dominat de merele Golden și Idared, dar afinele și prunele câștigă teren odată cu extinderea rețelei Grădina Noastră, care reunește peste 600 de fermieri ultra-locali situați la maximum 50 km de magazine.

Segmentul bio crește accelerat. Bananele certificate bio conduc clasamentul cu un salt de 40 % față de 2023, lămâile bio avansează cu 76 %, iar laptele bio, aflat pe locul patru în 2023, explodează cu 356 %. Aceste cifre indică o metamorfoză a coșului dinspre „ocazional bio” către „bio de bază”, susținută de peste 1 000 de articole verzi disponibile la raft la prețuri menținute competitive prin parteneriate directe cu producători.

Economii palpabile și impact social cuantificabil

Pentru fiecare două lei economisiți la casa de marcat, unul provine din oferte clasice și altul din Act for Good. Raportul doi din trei lei reduși prin intermediul aplicației confirmă rolul central al programului în protejarea bugetelor gospodăriilor, mai ales într-un context de inflație în care fiecare procent contează.

În 2024, comunitatea a convertit cinci milioane de puncte în fapte bune, finanțând șapte cauze sociale, de la bănci de alimente la proiecte educaționale. O altă formă de recompensă au fost cele 24 de experiențe unice, de la masterclass-uri culinare până la participarea la deschiderea Jocurilor Olimpice de la Paris. Aproape 115 000 de vouchere au fost folosite pentru produse de esență zilnică, demonstrând că fidelitatea se poate traduce în avantaje concrete și rapide.

Mituri culinare răsturnate de datele regionale

Analiza bonurilor demontează clișee vechi. Covrigii de Buzău se vând cel mai bine la Oltenița, nu în județul Buzău. Varza murată, asociată de obicei cu Ardealul, este mai populară în Giurgiu. Prazul, etichetă gastronomică a Olteniei, găsește cel mai numeros public în Caraș-Severin, iar boiaua frecvent atribuită bucătăriei maghiare ajunge cel mai des în coșurile din Călărași.

Dincolo de anecdotă, aceste rezultate arată mobilitatea gusturilor și faptul că puterea rețelelor de aprovizionare face accesibile produse considerate altădată regionale. Platforma de loialitate funcționează ca un audit real-time al stereotipurilor, obligând retailerii să-și adapteze stocurile pe criterii de cerere efectivă, nu pe presupuneri istorice.

Capitala, laborator de stiluri alimentare

În București, Act for Good scoate la iveală un „microclimat” de gusturi. Sectorul 1 conduce la articole bio, în timp ce sectorul 2 este campion la ingrediente de gătit – zahăr pudră, cacao, praf de copt, borș. Locuitorii sectorului 3 completează coșul cu baby spanac, somon, mango și rucola, semn al unei diete orientate spre prospețime și diversitate. Sectorul 4 iese în evidență prin consumul de pâine sub toate formele, iar sectorul 5 mizează pe mic-dejunuri rapide (croissante, chefir). Sectorul 6, tribună a ritmului alert, preferă produsele ready-to-eat, precum puiul rotisat și cartofii condimentați.

Aceste diferențe influențează modul în care Carrefour decide planogramele la nivel de magazin și zonele promoționale: în loc de certificări globale, retailerul calibrează rafturile pe apetit local, scurtând lanțurile de distribuție și evitând irosirea stocurilor.

Digitalizare și extinderea ecosistemului de beneficii

Aplicația Act for Good a integrat anul trecut verificarea soldului SGR, stocarea garanțiilor digitale și cataloage personalizate selectate după istoricul de cumpărări. În 2025, compania a adăugat posibilitatea de a cumpăra polițe RCA direct din aplicație, deschizând drumul către un portofel digital complet. Planurile includ asigurări de călătorie, servicii nutriționale și notificări inteligente legate de termenele de valabilitate ale produselor, toate pe baza datelor colectate cu acordul utilizatorilor.

Această evoluție spre super-app contribuie la retenție și simplifică procesul de fidelizare. Consumatorul nu mai revine la aplicație doar pentru cupoane, ci pentru rezolvarea unor nevoi colaterale vieții de familie, de la plata utilităților la donații rapide prin transfer de puncte.

Concluzii pentru 2025

Coșul de cumpărături al românilor s-a rafinat: produsele locale, bio și ofertele personalizate dictează alegerile, iar datele demontează vechi obiceiuri regionale. Economiile generate de Act for Good devin un instrument real de protecție a puterii de cumpărare, în timp ce beneficiile sociale și experiențiale transformă cumpărăturile într-un act cu impact extins. Pentru retailer, datele granularizate aduc posibilitatea unui stoc precis și a unor campanii direcționate. Pentru clienți, puterea unui punct în aplicație se traduce în bani economisiți, cauze sprijinite și acces la experiențe care altădată păreau rezervate unor segmente premium.

În 2025, fidelitatea nu se mai măsoară doar în frecvența vizitelor la raioane, ci în modul în care tehnologia conectează coșul zilnic cu economia locală, cu sănătatea și cu responsabilitatea socială. Act for Good ilustrează că traseul dintre fermier, raft și masă poate fi transparent, accesibil și profitabil pentru toate părțile implicate.