Criza imobiliară din România ”tradusă” în credite ipotecare. Unde se îndatorează cel mai mult românii
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/04/imobiliare-7.jpg)
Piața imobiliară din România continuă să se miște sub presiunea unor factori aparent contradictorii: pe de o parte, prețurile locuințelor rămân ridicate, în ciuda scăderii puterii de cumpărare; pe de altă parte, tot mai mulți români apelează la credite ipotecare pentru a-și cumpăra o casă. În 2024, peste 86.600 de ipoteci au fost intabulate , cu 26,5% mai mult decât în 2023 , semn clar că accesul la finanțare rămâne soluția preferată pentru cei care nu dispun de fonduri proprii.
Un raport realizat de brokerul online Ipotecare.ro și compania SVN Credit România arată că Bucureștiul, Ilfovul și județul Timiș conduc clasamentul regiunilor unde românii se îndatorează cel mai mult pentru achiziția unei locuințe. De altfel, zona metropolitană București–Ilfov concentrează aproape 39% din totalul ipotecilor din 2024. Este o realitate care reflectă atât prețurile mari din capitală, cât și concentrarea mare a populației și veniturilor în această zonă.
Unde cresc cel mai mult împrumuturile pentru locuințe
Surprinzător sau nu, cea mai mare creștere a numărului de ipoteci a fost înregistrată în Iași , cu un salt de 107% față de anul anterior . Creșterea nu este însă doar un semn al cererii ridicate, ci și rezultatul intabulării întârziate a unor antecontracte semnate anterior , ceea ce arată o dinamică aparte a pieței locale. Alte județe cu creșteri consistente ale numărului de ipoteci sunt Bihor (+65%) , Argeș (+33,6%) și Brașov (+33%) .
În ceea ce privește ponderea ipotecilor în tranzacțiile totale cu locuințe , acestea au reprezentat 51% în 2024 , ceea ce sugerează o piață mixtă, unde achizițiile cu credit sunt importante, dar tranzacțiile cash încă domină . În special în orașe precum Cluj-Napoca, gradul ridicat de economisire și disponibilitatea de fonduri proprii determină o pondere mai mică a creditelor ipotecare în raport cu tranzacțiile totale.
Valoarea totală a creditelor ipotecare acordate în primele 11 luni din 2024 a fost de 8,2 miliarde de euro , cu 42% mai mult decât în aceeași perioadă din 2023 . Asta include nu doar creditele noi pentru locuințe, ci și refinanțări, conversii și restructurări , semn că mulți români își reconfigurează portofoliile financiare, probabil în căutarea unor condiții mai avantajoase.
Dobânzile scad, cererea crește
Potrivit specialiștilor SVN Credit România, începând cu a doua jumătate a anului 2024, piața ipotecară a reintrat pe un trend ascendent , susținută de scăderea dobânzilor fixe oferite de bănci – unele coborând sub pragul de 5% pe an . Această evoluție a relansat cererea pentru finanțări, mai ales în marile centre urbane, unde nevoia de locuințe este în continuare mare. Orașe precum Timișoara, Cluj, Brașov și Iași sunt deja considerate poluri de creștere pentru creditarea imobiliară în anii următori.
Pe de altă parte, această expansiune rapidă a creditării vine în contextul unei tensiuni persistente pe piața rezidențială . Prețurile locuințelor continuă să fie ridicate în raport cu veniturile, iar inflația afectează direct capacitatea de economisire. Mulți cumpărători sunt astfel împinși către creditare, ceea ce aduce cu sine și riscuri, mai ales în condițiile în care economia este volatilă, iar stabilitatea veniturilor nu este garantată pe termen lung.
În concluzie, criza imobiliară nu înseamnă lipsă de mișcare, ci mai degrabă o mutație a modului în care românii își cumpără locuințele . În lipsa unor soluții sistemice privind locuințele accesibile, creditul ipotecar rămâne principalul instrument prin care clasa de mijloc își poate permite să devină proprietară. Dar odată cu accesul mai ușor la bani, crește și nevoia de prudență, mai ales într-un context economic incert și cu potențiale fluctuații viitoare ale dobânzilor.