Creierul uman nu e făcut să fie treaz după miezul nopții, avertizează cercetătorii

După miezul nopții, lumea pare mai întunecată, iar acest lucru nu doar la propriu. Potrivit unei teorii denumite Mind After Midnight, activitatea cerebrală a oamenilor se modifică semnificativ în timpul nopții, determinându-ne să fim mai vulnerabili la emoții negative, gânduri riscante și comportamente impulsive.

Cercetătorii explică faptul că, dincolo de oboseală, ritmul circadian, ceasul intern al organismului, influențează profund modul în care percepem realitatea, se arată într-un studiu publicat inițial în Frontiers in Network Psychology.

Pe timp de zi, creierul este calibrat pentru vigilență, interacțiune și luare de decizii raționale. Noaptea, însă, sistemele neuronale care susțin comportamentele obișnuite se „dezactivează treptat”, lăsând loc unor reacții emoționale mai intense și unui control scăzut al impulsurilor.

Un studiu publicat inițial în 2022, condus de neurologul Elizabeth Klerman de la Universitatea Harvard, arată că în timpul orelor târzii ale nopții, atenția umană se orientează mai puternic către stimuli negativi, iar ideile periculoase devin mai atractive.

În plus, lipsa somnului accentuează aceste efecte, determinând o gândire mai pesimistă și o tendință mai mare spre asumarea de riscuri.

Riscuri crescute: de la decizii impulsive la probleme de sănătate mentală

Efectele acestui fenomen sunt vizibile în multe situații cotidiene. Persoanele dependente de substanțe interzise, de exemplu, tind să își piardă controlul mai des noaptea, chiar dacă reușesc să-și stăpânească dorințele în timpul zilei.

În mod similar, insomnia prelungită poate amplifica senzațiile de singurătate și disperare, crescând riscul de comportamente autodistructive.

Statisticile confirmă legătura dintre starea de veghe nocturnă și sănătatea mintală: cercetările arată că riscul de suicid este de aproape trei ori mai mare între miezul nopții și ora 6 dimineața decât în restul zilei.

În plus, un studiu efectuat în Brazilia în 2020 a constatat o probabilitate de aproape cinci ori mai mare de supradoză cu opioide în timpul nopții.

Deși o parte din aceste comportamente pot fi explicate prin oboseală sau prin sentimentul de anonimat oferit de întuneric, autorii teoriei Mind After Midnight consideră că la mijloc sunt și transformări neurologice profunde.

Creierul funcționează altfel în absența luminii, iar sistemul de recompensă pare să fie dezechilibrat, amplificând tentațiile și reducând percepția riscurilor.

O nouă frontieră a cercetării somnului și a creierului

Până în prezent, știința nu a explicat complet cum influențează lipsa somnului și momentul circadian procesele decizionale.

Specialiștii atrag atenția că este nevoie de mai multe studii pentru a înțelege cum sunt afectați lucrătorii în schimburi de noapte, piloții, medicii și toți cei nevoiți să rămână treji după miezul nopții.

„Există milioane de oameni care sunt activi la orele târzii, iar dovezile arată clar că mintea lor nu funcționează la fel ca ziua”, a avertizat Klerman.

Ea subliniază că înțelegerea acestui fenomen este esențială nu doar pentru sănătatea celor implicați, ci și pentru siguranța publică.

Rămâne, așadar, un mister cum operează creierul în aceste „șase ore necunoscute” ale nopții, o perioadă în care gândurile se schimbă, percepțiile se distorsionează și impulsurile devin mai greu de controlat.

Ce este clar, însă, e că mintea umană, evolutiv vorbind, nu a fost concepută să funcționeze la capacitate maximă după miezul nopții.