Crabul care reflectă lumina exact ca un far – Cum reușește acest lucru ființa?

Parasesarma eumolpe este prima specie cunoscută care folosește structuri externe pentru a reflecta și direcționa lumina în scopuri de comunicare.

În ecosistemele de mangrove din Singapore trăiește un crab remarcabil prin aspectul său viu colorat: Parasesarma eumolpe, cunoscut și ca „crabul cu bandă facială”.

Ce se știa, până acum, despre acești crabi speciali?

Până de curând, aceste benzi pigmentate erau considerate doar elemente de identificare sexuală sau semnale de stare fiziologică, însă un studiu recent publicat în Ecology a dezvăluit o funcție mult mai sofisticată: crabul folosește aceste benzi pentru a reflecta lumina într-un mod direcționat, asemenea unor faruri naturale.

Cercetătorii de la Universitatea Națională din Singapore au observat în teren că benzile colorate ale acestor crabi sunt deosebit de strălucitoare, chiar și în condiții de iluminare redusă.

Pentru a înțelege mecanismul din spatele acestei luminozități, echipa a prelevat mai mulți indivizi și i-a studiat în laborator.

Crabul a fost răcit temporar pentru a permite o examinare detaliată a feței sale, iar rezultatele au fost surprinzătoare.

Atunci când este iluminată din față, banda facială reflectă lumina sub forma unui fascicul concentrat, capabil să lovească ochii altui crab aflat la o distanță de 5 până la 50 de centimetri.

Cum reușește să reflecte lumina?

Prin microscopie electronică, s-a constatat că suprafața benzii este concavă, ceea ce permite concentrarea luminii într-o direcție precisă, un mecanism similar cu cel al reflectorului unui far.

Spre deosebire de irizațiile sau colorația structurală observate la alte animale, cum ar fi păunii sau fluturii, banda acestui crab funcționează exclusiv pe baza formei sale macrostructurale.

Un aspect interesant este că intensitatea și culoarea benzii variază între sexe: masculii prezintă nuanțe mai albăstrui, iar strălucirea scade vizibil în cazul indivizilor înfometați.

Acest detaliu sugerează că banda reflectorizantă ar putea transmite informații despre starea de sănătate sau despre dominanța individului, elemente importante în contextul selecției sexuale și al competiției teritoriale.

În experimentele comportamentale, crabii au reacționat mai intens la imaginile altor indivizi care aveau benzi faciale similare și luminozitate crescută.

Deși inițial s-a presupus că aceste benzi ar avea un rol în alegerea partenerului, reacțiile sugerează mai degrabă o funcție de recunoaștere între rivali.

Descoperirea reprezintă primul caz cunoscut de utilizare a unor structuri externe pentru focalizarea luminii în comunicarea animală, diferențiind crabul Parasesarma eumolpe de alte specii care folosesc reflexii interne, precum pisicile sau crocodilii.