Conservele vechi de somon, o arhivă surprinzătoare a ecosistemului marin: Ce au descoperit cercetătorii
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/03/conserva-somon-expirata-scaled.jpg)
O descoperire neașteptată a transformat conservele de somon vechi de zeci de ani într-o resursă valoroasă pentru știință. Cercetătorii de la Universitatea din Washington au analizat conținutul unor astfel de conserve și au găsit în ele o „arhivă” a ecosistemului marin al Alaskăi, ascunsă în saramură și tablă. Studiul lor, publicat în Ecology and Evolution, a oferit o nouă perspectivă asupra modului în care paraziții pot reflecta sănătatea unui ecosistem.
Deși ideea de a descoperi viermi în conserve de pește poate părea respingătoare, cercetătorii au realizat că aceștia sunt, de fapt, un indicator al unui ecosistem sănătos. Paraziții marini din familia Anisakis, întâlniți în multe specii de pești, trec printr-un ciclu de viață complex, implicând mai multe specii, inclusiv mamifere marine, scrie ScienceAlert.
Natalie Mastick și Chelsea Wood, specialiști în ecologia paraziților, au observat că prezența acestor viermi este direct legată de sănătatea lanțului trofic marin. „Dacă gazdele finale, cum ar fi mamiferele marine, lipsesc, numărul de paraziți scade,” a explicat Wood. Acest lucru sugerează că, atunci când populațiile de Anisakis sunt stabile sau în creștere, ecosistemul este probabil echilibrat.
Analiza a patru specii de somon conservat
Pentru a înțelege mai bine dinamica acestor paraziți în ecosistemele marine, cercetătorii au analizat 178 de conserve de somon, datând din 1979 până în 2021. Mostrele au fost prelevate din două regiuni importante ale Alaskăi – Golful Bristol și Golful Alaska – și au inclus patru specii de somon:
- 42 de conserve cu somon chum (Oncorhynchus keta),
- 22 de conserve cu somon coho (Oncorhynchus kisutch),
- 62 de conserve cu somon roz (Oncorhynchus gorbuscha),
- 52 de conserve cu somon sockeye (Oncorhynchus nerka).
Rezultatele au indicat o creștere semnificativă a numărului de viermi Anisakis în somonul roz și chum, ceea ce sugerează că ecosistemul a rămas suficient de stabil pentru a susține ciclul de viață al paraziților. În schimb, somonul sockeye și coho nu au prezentat o astfel de creștere, iar cercetătorii încă încearcă să înțeleagă de ce.
„Este posibil ca anumite specii de Anisakis să prefere somonul roz și chum, în timp ce altele să fie mai frecvente în somonul sockeye și coho”, au explicat cercetătorii.
De asemenea, metodele de conservare ar fi putut afecta identificarea exactă a speciilor de paraziți.
Conservele de somon, un nou instrument de cercetare ecologică
Acest studiu demonstrează că inclusiv metode neconvenționale, precum analiza unor conserve vechi, pot oferi informații valoroase despre schimbările ecologice din oceane. Mastick și colegii săi consideră că astfel de arhive „conservate” pot fi folosite pentru a reconstrui istoricul unor ecosisteme și pentru a înțelege mai bine efectele schimbărilor climatice asupra vieții marine.
Dacă până acum paraziții au fost ignorați de multe studii, această cercetare arată că ei pot fi un aliat neașteptat al științei. Și cine ar fi crezut că răspunsurile la unele dintre marile întrebări ecologice s-ar putea ascunde într-o simplă conservă de somon?