Comportamentul bizar al albinelor: Cum își elimină reginele, motivul pentru care fac asta

Cercetătorii au descoperit că albinele lucrătoare pot simți momentul în care regina devine vulnerabilă și decid să o înlocuiască, un fenomen cunoscut sub numele de „supersedare”.

Studiul, realizat de Universitatea British Columbia (UBC) din Canada și publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), arată că infecțiile virale reduc dimensiunea ovarelor reginei și, implicit, producția unui feromon crucial pentru stabilitatea coloniei.

Feromonul, numit metil oleat, menține loialitatea albinelor lucrătoare față de regină. Atunci când nivelul său scade, colonia „simte” slăbiciunea conducătoarei și începe pregătirile pentru o nouă succesoare.

Acest comportament natural, esențial pentru supraviețuirea coloniilor sălbatice, poate însă crea probleme majore apicultorilor, ducând la perioade fără ouă, populații mai reduse și producție scăzută de miere, scrie Popular Science.

Virusurile declanșează lovituri de palat în stup

„O regină sănătoasă poate depune între 850 și 3.200 de ouă pe zi, adică echivalentul propriei greutăți corporale”, a explicat dr. Leonard Foster, biochimist la UBC.

„Reginele infectate cu virusuri depun însă mai puține ouă și secretă mai puțin metil oleat. Această reducere a feromonului pare a fi semnalul pe care lucrătoarele îl interpretează drept o pierdere de capacitate.”

De peste două decenii, apicultorii raportează tot mai frecvent cazuri de eșecuri regale și supersedare prematură. Cercetările recente confirmă că virusurile reprezintă un factor major în declinul coloniilor, perturbând echilibrul subtil al comunicării chimice dintre albine.

Echipa canadiană a testat și o posibilă soluție: administrarea unor amestecuri sintetice de feromoni, inclusiv metil oleat, pentru a stabiliza coloniile. În experimentele de teren, aceste amestecuri au redus semnificativ tendința albinelor de a produce o nouă regină.

Ce implicații există pentru apicultură

Descoperirea oferă o cale promițătoare de a limita pierderile din stupinele comerciale, mai ales în perioadele de polenizare intensă sau de producție maximă de miere.

„Suplimentarea feromonilor ar putea fi un instrument practic pentru apicultori, menținând reginele stabile atunci când productivitatea este esențială”, a declarat dr. Foster.

Potrivit coautoarei studiului, dr. Alison McAfee, menținerea sănătății reginei depinde și de controlul paraziților varroa, care pot răspândi virusurile responsabile de aceste infecții.

„Nu există încă tratament pentru virusurile din coloniile de albine, dar dacă înțelegem cum afectează ele reginele, putem gestiona mai bine nivelul de infestare cu varroa și reduce riscul de înlocuire prematură”, a explicat McAfee.

Cum albinele asigură polenizarea a aproximativ o treime din culturile alimentare mondiale, astfel de descoperiri ar putea avea implicații directe pentru siguranța alimentară globală, demonstrând cât de fragil este echilibrul dintre biologia naturală și intervențiile umane în ecosisteme.