Comploturi, crime, divorțuri și incest. Povestea tulburătoare a „contesei sângeroase” Lucrezia Borgia, fiica Papei Alexandru al VI-lea

Lucrezia Borgia, fiica Papei Alexandru al VI-lea, a rămas cunoscută în istorie drept „contesa sângeroasă”, una dintre cele mai nemiloase femei, o contesă în jurul căruia s-au țesut numeroase intrigi, numele ei fiind târât în scandaluri legat de comploturi politice, asasinate, divorțuri scandaloase și o presupusă relație incestuoasă privindu-l pe fratele ei, Cesare.

O copilă crescută în umbra intrigilor papale

Lucrezia Borgia s-a născut la 18 aprilie 1480, într-una dintre cele mai influente și controversate familii ale Renașterii. Fiica cardinalului Rodrigo Borgia, devenit ulterior Papa Alexandru al VI-lea, și a metresei sale, Vanozza dei Cattanei, Lucrezia a fost de mică parte a unui vast mecanism de influență, corupție și strategii politice fără scrupule.

Provenind dintr-o familie de origine spaniolă, tânăra a fost înzestrată nu doar cu o frumusețe izbitoare, ci și cu o educație aleasă în spiritul culturii renascentiste.

Lucrezia era apreciată pentru rafinamentul său artistic: cânta la instrumente, broda cu măiestrie și purta o corespondență susținută cu mari spirite ale epocii.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Descrierile contemporanilor vorbesc despre o femeie cu părul roșcat deschis, ochi căprui și o prezență care fascina. Dar dincolo de această imagine aproape idilică se ascunde o poveste mult mai întunecată, care a transformat-o în simbolul „femme fatale” al Renașterii.

Căsătorită cu forța la doar 13 ani, din motive politice

Viața sentimentală a Lucreziei Borgia a fost, de la bun început, controlată în totalitate de interesele familiei sale. La numai 13 ani, tânăra a fost măritată cu Giovanni Sforza, capul unei puternice familii din Milano.

Căsătoria avea scopuri strict politice, menite să aducă un armistițiu temporar între familiile Borgia și Sforza. Însă această uniune s-a dovedit curând a fi una dezastruoasă.

Pe măsură ce alianța și-a pierdut relevanța strategică, tatăl și fratele Lucreziei, temutul Cesare Borgia, au început să caute metode de a scăpa de inconvenientul numit Giovanni Sforza.

Pentru a justifica divorțul, au recurs la o stratagemă umilitoare: l-au determinat pe Giovanni să semneze o declarație în care își recunoștea impotența, sugerând astfel că mariajul nu a fost consumat.

Vezi și: A fondat Inchiziția Spaniolă și a sponsorizat călătoriile lui Cristofor Columb. Regina Isabela I a Castiliei, una dintre cele mai crude femei ale istoriei

Acuzată că ar fi întreținut relații incestuoase cu fratele ei Cesare

În ciuda acestui compromis, Sforza a lansat acuzații grave, afirmând că Lucrezia ar fi întreținut relații incestuoase cu fratele ei, Cesare

Aceste acuzații nu au fost niciodată dovedite, dar reputația Lucreziei a fost iremediabil compromisă. În același timp, se zvonea că era însărcinată cu un băiat de la grajduri, Pedro Calderon, care ulterior a fost găsit mort în împrejurări suspecte.

Poveștile despre otrăvuri ascunse în inele, băuturi letale și complicități criminale au început să circule tot mai des la curtea pontificală.

Lucrezia Borgia și fratele său Cesare, alături de tatăl lor, Papa Alexandru al VI-lea. Foto Shutterstock

A doua căsătorie, un nou scandal și un alt soț decedat

După anularea căsătoriei cu Giovanni Sforza, Lucrezia a fost din nou „folosită” ca pion în planurile politice ale familiei. De această dată, a fost logodită cu Alfonso de Aragon, fiul nelegitim al regelui de Neapole. Deși mariajul părea să fie unul mai stabil, el avea să sfârșească într-o tragedie tipică pentru clanul Borgia.

Alfonso a fost asasinat în condiții misterioase, la scurt timp după ce tensiunile dintre Roma și Neapole s-au acutizat. Mulți istorici cred că ordinul a fost dat de Cesare Borgia, nemulțumit de alianța cu Aragonii.

Și de această dată, suspiciunile privind implicarea Lucreziei nu au lipsit. Se spune că femeia își trăda amanții și, adesea, aceștia aveau parte de sfârșituri tragice.

După moartea lui Alfonso, Lucrezia s-a retras pentru o vreme la o mănăstire, unde a născut din nou în afara căsătoriei. Tatăl copilului a rămas necunoscut, dar bărbatul bănuit de această relație a fost și el ucis, într-un nou episod din seria tragică a vieții sale.

Vezi și: Elizabeta Bathory, cea mai crudă criminală din istorie. Contesa se îmbăia în sângele fecioarelor pe care le sacrifica

Ducesă de Ferrara și ultimii ani ai unei vieți tumultuoase

În 1501, Lucrezia Borgia s-a căsătorit pentru a treia oară, de această dată cu Alfonso d’Este, moștenitorul ducatului de Ferrara. Această căsătorie, deși tot una aranjată, i-a oferit o oarecare stabilitate și i-a permis să se afirme în mod real în societate.

La curtea din Ferrara, Lucrezia a devenit patroană a artelor, atrăgând figuri importante ale Renașterii, printre care poetul Pietro Bembo, despre care se spune că i-a fost amant.

De-a lungul acestei căsnicii, Lucrezia a dat naștere la patru copii, consolidându-și statutul de ducesă. Însă chiar și în acest context relativ stabil, trecutul său plin de umbre nu a fost uitat.

Se vorbea în continuare despre aventurile ei și despre posibilii amanți pe care i-ar fi trădat sau care au murit în condiții suspecte.

În total, Lucrezia a avut șapte copii cunoscuți: șase din cele trei căsătorii și unul din flori. Se spune că ultimul copil a fost conceput în urma unei relații cu Pietro Bembo. Lucrezia a murit pe 24 iunie 1519, în timpul unei nașteri dificile, împreună cu nou-născutul. Avea doar 39 de ani.

Testamentul și moștenirea unui personaj legendar

După moartea sa, Lucrezia Borgia a fost înmormântată la Mănăstirea Corpus Domini din Ferrara, unde se află și astăzi.

Înainte de a muri, și-a întocmit testamentul și a împărțit averea între copiii săi. Destinul său, marcat de intrigi, trădări și drame, a inspirat de-a lungul secolelor numeroase opere literare, piese de teatru, filme și chiar seriale.

Imaginea Lucreziei Borgia a oscilat între cea a unei victime a ambițiilor politice ale familiei și aceea a unei femei perfide, implicate în crime și uneltiri.

Istoria a înregistrat-o adesea drept o figură diabolică, dar cercetările mai recente tind să reevalueze această percepție, punând accentul pe contextul în care a trăit: o epocă în care femeile aveau puține opțiuni, iar supraviețuirea depindea adesea de supunere și alianțe forțate.

Totuși, mitul Lucreziei Borgia persistă tocmai pentru că îmbină elementele clasice ale tragediei renascentiste: frumusețe, pasiune, moarte și putere. A fost ea o criminală vicleană sau o femeie prinsă fără voia ei în jocuri de putere? Răspunsul rămâne undeva între legendă și adevăr istoric.

Vezi și: Ziua în care literatura a îmbrăcat haine de doliu: titanii Cervantes și Shakespeare au plecat în același timp în Eternitate