Cometa interstelară 3I/ATLAS uimește astronomii cu posibili vulcani de gheață activi

Cometa 3I/ATLAS, abia descoperită în această vară și deja una dintre cele mai fascinante vizitatoare interstelare, continuă să îi surprindă pe cercetători cu un comportament neobișnuit. Pe măsură ce își croiește drumul prin sistemul nostru solar cu o viteză amețitoare, astronomii descoperă indicii care ar putea rescrie modul în care înțelegem formarea cometelor. Un studiu recent sugerează că suprafața ei ar putea fi acoperită de criovulcani activi — un fenomen rar observat și cu implicații majore asupra modelelor actuale din astrofizică.

Descoperirea vine într-un moment în care interesul global pentru obiecte interstelare este în creștere, 3I/ATLAS fiind abia al doilea astfel de vizitator confirmat, după celebrul Oumuamua. Faptul că acest corp ceresc nu a trecut niciodată aproape de o stea îl face o relicvă cosmică neatinsă, perfectă pentru a studia începuturile formării sistemelor planetare.

3I/ATLAS a fost identificată pentru prima dată în luna iulie, iar de atunci telescoape din întreaga lume au urmărit cu interes mișcările și structura ei. Pe lângă faptul că este unul dintre cele mai rapide obiecte de acest tip observate vreodată, cometa a prezentat un lucru neașteptat: o creștere bruscă și persistentă a luminozității în apropierea distanței de 2,5 unități astronomice de Soare.

Această lumină suplimentară nu corespunde unui eveniment obișnuit, precum o explozie punctuală a unui rezervor subteran de gaz, ci sugerează o activitate extinsă la nivelul întregii suprafețe. Practic, pare că întreaga crustă înghețată a cometei a erupt simultan — o manifestare cu totul neobișnuită pentru un obiect nou intrat în sistemul nostru solar.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Observațiile detaliate au fost realizate cu ajutorul unor filtre speciale, care au scos la iveală jeturi de material ejectat, structuri ondulate și o anticoadă spectaculoasă îndreptată către Soare. Toate acestea întăresc teoria că 3I/ATLAS prezintă o activitate criovulcanică intensă, rareori văzută la comete.

Criovulcanii de pe 3I/ATLAS pun sub semnul întrebării modelele actuale

Criovulcanismul se manifestă similar vulcanismului clasic, dar în loc de magmă, expulzează apă lichidă, vapori sau alte substanțe volatile aflate sub stratul de gheață. Fenomenul este bine documentat pe luni precum Europa sau Enceladus, însă foarte rar identificat pe comete — cu atât mai puțin pe una interstelară.

În cazul lui 3I/ATLAS, activitatea ar putea fi explicată prin compoziția sa. Analiza luminii reflectate sugerează că obiectul seamănă cu un tip rar de meteorit, carbonaceu, bogat în metale precum fierul și nichelul. Această structură ar permite unor procese interne să declanșeze reacții chimice atunci când cometa se încălzește treptat în apropierea Soarelui.

Cercetătorii cred că, pe măsură ce stratul superficial de gheață s-a încălzit, apa lichidă a început să corodeze particulele metalice microscopice, eliberând energie și gaze precum dioxidul de carbon. Aceste procese ar fi putut genera presiune și, în final, erupții masive la nivelul întregii suprafețe.

În plus, spre deosebire de majoritatea cometelor din sistemul nostru solar, 3I/ATLAS nu pare să aibă un strat protector de praf care să atenueze astfel de fenomene. Absența acestuia ar explica de ce activitatea observată este atât de intensă și vizibilă.

3I/ATLAS este doar al doilea obiect interstelar detectat în sistemul nostru solar

Implicațiile descoperirii și cum poate schimba înțelegerea formării cometelor

Dacă ipotezele cercetătorilor se confirmă, 3I/ATLAS reprezintă o provocare directă la adresa modelului tradițional de formare a cometelor, care presupune un amestec relativ uniform de gheață, rocă și mici cantități de metal. Această cometă interstelară arată că realitatea poate fi mult mai diversă, iar condițiile în care se formează aceste corpuri pot varia considerabil de la un sistem planetar la altul.

Autorii studiului subliniază că fiecare obiect interstelar descoperit până acum a prezentat particularități neașteptate, care au forțat comunitatea științifică să își ajusteze teoriile. 3I/ATLAS nu face excepție — ba chiar aduce cea mai spectaculoasă rebeliune față de așteptările specialiștilor.

Comportamentul ei ar putea indica faptul că unele comete se formează în medii bogate în metale, unde reacțiile chimice interne joacă un rol esențial în evoluția lor. Această perspectivă ar putea modifica felul în care privim inclusiv cometele din propriul nostru sistem solar și ar putea contribui la o înțelegere mai aprofundată a proceselor cosmice de acum miliarde de ani.

Deocamdată, studiul este în stadiu de pre-publicare și urmează să fie evaluat de experți, însă entuziasmul comunității științifice este vizibil. Într-o epocă în care fiecare obiect interstelar descoperit aduce mistere noi, 3I/ATLAS pare să fie unul dintre cele mai valoroase indicii despre diversitatea proceselor fizice care modelează universul.