07 oct. 2025 | 16:07

Cometa interstelară 3I/ATLAS ar putea proveni din zorii Căii Lactee, spun cercetătorii. Ce înseamnă asta, de fapt

ȘTIINȚĂ
Share
Cometa interstelară 3I/ATLAS ar putea proveni din zorii Căii Lactee, spun cercetătorii. Ce înseamnă asta, de fapt
O călătoare din adâncurile galaxiei

Astronomii cred că au descoperit originea uneia dintre cele mai misterioase comete observate vreodată. Noua analiză a traiectoriei cometei interstelare 3I/ATLAS, aflată acum în drumul său prin sistemul nostru solar, sugerează că acest obiect nu provine din „cartierul” nostru galactic, ci din frontiera timpurie a Căii Lactee, acolo unde s-au format unele dintre cele mai vechi stele ale galaxiei. Dacă ipoteza este corectă, 3I/ATLAS ar putea fi o „capsulă a timpului” veche de peste 10 miliarde de ani, mult mai bătrână decât Soarele.

Descoperită la sfârșitul lunii iunie 2025 și confirmată oficial de NASA la începutul lui iulie, cometa 3I/ATLAS este doar al treilea obiect interstelar identificat vreodată care traversează sistemul nostru solar, după faimoasele ‘Oumuamua (2017) și 2I/Borisov (2019). Cu un diametru estimat între 5 și 11 kilometri, ea este de asemenea cea mai mare cometa interstelară detectată până acum, iar viteza sa de 210.000 km/h o transformă într-un adevărat mesager cosmic.

Potrivit unui nou studiu publicat pe platforma științifică arXiv, echipa condusă de Xabier Pérez-Couto, doctorand în astrofizică la Universidade da Coruña din Spania, a modelat mișcarea cometei înapoi în timp, pe o perioadă de peste 4 milioane de ani. Folosind datele precise ale misiunii Gaia a Agenției Spațiale Europene, cercetătorii au urmărit felul în care traiectoria cometei a fost influențată de trecerea prin apropierea a 62 de stele din vecinătatea solară.

Rezultatul a fost surprinzător: niciuna dintre aceste stele nu a avut un impact semnificativ asupra traiectoriei cometei, ceea ce sugerează că ea nu provine din apropierea sistemului nostru solar. „Am descoperit că niciuna dintre stelele din vecinătatea Soarelui nu poate explica traiectoria și viteza ridicată a lui 3I/ATLAS”, a explicat Pérez-Couto.

Singura interacțiune identificată a fost cu o stea având aproximativ 70% din masa Soarelui, însă efectul gravitațional exercitat a fost aproape neglijabil. Acest lucru i-a condus pe oameni de știință la concluzia că 3I/ATLAS este un obiect extrem de vechi, care a călătorit prin galaxie timp de miliarde de ani, provenind, cel mai probabil, din zona de frontieră dintre discul subțire și discul gros al Căii Lactee.

Această regiune reprezintă o limită misterioasă între două epoci ale formării stelare: discul subțire, unde se nasc în continuare stele tinere și bogate în metale, și discul gros, care conține stele bătrâne, formate în primele miliarde de ani de existență a galaxiei.

Un grafic din lucrarea de cercetare a echipei care arată stelele din apropiere care au avut interacțiuni cu cometa 3I/ATLAS. Echipa a constatat că niciuna dintre stele nu a influențat puternic traiectoria obiectului interstelar. (Credit imagine: Couto și colab. 2025)

O relicvă cosmică dintr-un alt timp

Dacă ipoteza echipei spaniole este corectă, cometa 3I/ATLAS ar putea avea o vârstă de aproximativ 10 miliarde de ani, dublă față de cea a Soarelui nostru. Astfel, ea ar fi un fragment rătăcit al Căii Lactee primordiale — un vestigiu al epocii în care materia grea abia începea să se formeze.

„Cometa ar putea proveni din discul primordial al unui sistem planetar foarte vechi, format în primele faze ale galaxiei noastre”, a explicat Pérez-Couto. „În acest caz, 3I/ATLAS nu este doar un vizitator interstelar, ci un mesaj din zorii Căii Lactee.”

Diferența dintre regiunile galactice din care ar putea proveni obiectul este esențială. Stelele din discul subțire al Căii Lactee sunt tinere, bogate în metale și responsabile pentru formarea sistemelor planetare moderne. În schimb, stelele din discul gros, mult mai vechi, conțin puține elemente grele — ceea ce face ca orice corp provenit din această zonă să ofere indicii unice despre condițiile chimice ale Universului timpuriu.

Pentru astronomi, o astfel de descoperire este echivalentă cu găsirea unui fosil cosmic. Analiza compoziției sale ar putea dezvălui cum s-au format primele comete din galaxie și ce rol au jucat în răspândirea apei și a compușilor organici în universul tânăr.

Călătoria prin sistemul solar și șansa unei descoperiri istorice

Cometa 3I/ATLAS se află în prezent într-o „tură de onoare” prin sistemul nostru solar, oferind cercetătorilor o fereastră rară pentru observații directe. Pe 3 octombrie, obiectul a trecut relativ aproape de Marte, iar la 30 octombrie va ajunge la cea mai mică distanță față de Soare, moment în care se așteaptă să dezvolte o coadă spectaculoasă. După aceea, cometa va continua spre exterior, trecând pe lângă Jupiter în martie 2026, înainte de a se pierde din nou în spațiul interstelar.

NASA și mai multe observatoare internaționale, inclusiv Gemini South din Chile, urmăresc atent evoluția cometei. Primele imagini arată o coadă în plină expansiune, alimentată de vaporii de gheață care se topesc sub acțiunea luminii solare.

Odată cu trecerea ei prin apropierea Soarelui, astronomii vor putea analiza compoziția gazelor și a particulelor din coadă, obținând informații cruciale despre materialul din care s-a format cometa. Aceste date vor fi comparate cu cele ale cometei Borisov și ale obiectului ‘Oumuamua, pentru a construi un tablou mai clar al originii corpurilor interstelare.

Deocamdată, cercetătorii recunosc că originea exactă a lui 3I/ATLAS rămâne incertă, dat fiind că traiectoria sa a fost influențată de gravitația a nenumărate stele de-a lungul timpului. Totuși, indiciile adunate până acum conturează o ipoteză fascinantă: că această cometă este o călătoare din zorii galaxiei, purtând în ea memoria unui univers de mult apus.

„Fiecare cometă interstelară este o poveste dintr-o altă lume”, spun autorii studiului. „Iar 3I/ATLAS ar putea fi cea mai veche poveste spusă vreodată de o cometă.”