Cine a fost Melania Șerbu, prietena româncă a lui Albert Einstein. Au corespondat prin scrisori timp de 20 de ani, iar savantul l-a rugat pe Nicolae Iorga să o ajute să intre la facultate
- Melania Șerbu l-a descoperit pe Einstein, datorită pasiunii sale pentru opera lui Eminescu
- Nu se aștepta ca Albert Einstein să-i răspundă la scrisoare
- O tânără fără bacalaureat, susținută de Einstein și Nicolae Iorga
- Studentă în Europa Centrală, sub protecția lui Einstein
- Un destin discret și o viață dedicată educației
- Un exemplu de perseverență și pasiune pentru cunoaștere
Albert Einstein nu mai are nevoie de niciun fel de prezentare, fiind considerat unul dintre cei mai mari oameni de știință și una dintre cele mai luminate minți din istoria omenirii. Cu toate acestea, puțini sunt cei care știu detalii despre prietenia specială pe care a nutrit-o față de o tânără româncă evreică din Brașov, pe nume Melania Șerbu.
Melania Șerbu l-a descoperit pe Einstein, datorită pasiunii sale pentru opera lui Eminescu
Melania Șerbu, o tânără evreică din Brașov, pasionată de poezie și știință, a trăit una dintre cele mai incredibile povești de corespondență intelectuală din secolul XX.
Timp de două decenii, a schimbat scrisori cu nimeni altul decât Albert Einstein, părintele Teoriei relativității, într-un schimb de idei fascinant care avea să-i influențeze destinul.
Povestea ei este unică nu doar pentru că a intrat în contact cu una dintre cele mai mari minți ale omenirii, ci și pentru că această relație epistolară i-a oferit o cale spre educație și recunoaștere într-o epocă în care accesul femeilor la învățământul superior era adesea limitat.
Melania Șerbu provenea dintr-o familie modestă din Brașov și, deși urmat cursurile unei școli comerciale, visul ei era să studieze știința. Fascinația ei pentru fizică a fost stârnită într-un mod neobișnuit: prin poeziile lui Mihai Eminescu.
Versuri precum „Și căi de mii de ani treceau în tot atâtea clipe” din „Luceafărul” sau reflecțiile cosmice din „La steaua” și „Sărmanul Dionis” au trezit în tânăra brașoveancă întrebări profunde despre spațiu, timp și univers.
În vara anului 1928, pe când avea doar 19 ani, Melania a citit în revista „Realitatea Ilustrată” un articol semnat de Karl Joel despre Teoria relativității, însoțit de o fotografie a lui Albert Einstein.
Fără să stea pe gânduri, i-a scris o scrisoare simplă și plină de curiozitate, adresată pur și simplu: „Domnului Profesor Albert Einstein, Descoperitorul Teoriei Relativităţii, Berlin, Germania”.
Nu se aștepta ca Albert Einstein să-i răspundă la scrisoare
Spre surprinderea ei, Melania a primit un răspuns personal din partea marelui savant. Einstein i-a mulțumit pentru interesul arătat și i-a lăudat inteligența și claritatea cu care își exprima ideile, în ciuda lipsei unei pregătiri academice în domeniul fizicii.
I-a recomandat să citească o lucrare introductivă scrisă de profesorul Thirring de la Universitatea din Viena și a încurajat-o să continue studiul, deși a avertizat-o, într-un ton patern, că o astfel de muncă intelectuală intensă „se răzbună în cazul femeilor”.
Această afirmație nu a descurajat-o. Din contră, Melania a continuat să-i scrie, iar Einstein i-a răspuns constant, încurajând-o și discutând cu ea teme profunde legate de gravitație, lumină, relativitate și structura universului.
S-a născut astfel o corespondență care avea să dureze douăzeci de ani și să devină una dintre cele mai inedite punți de dialog dintre Estul și Vestul Europei din secolul trecut.
Vezi și: Viața lui Albert Einstein: o minte sclipitoare care a revoluționat fizica modernă
O tânără fără bacalaureat, susținută de Einstein și Nicolae Iorga
Melania era conștientă că, pentru a merge mai departe în studiile sale, avea nevoie de o diplomă care să-i permită accesul în învățământul superior. Din păcate, încheiase doar o școală comercială și nu avea Bacalaureatul, ceea ce o făcea neeligibilă pentru universitate.
Într-un gest rar și impresionant, Einstein a apelat la istoricul și omul politic Nicolae Iorga, aflat atunci în funcția de ministru al Instrucțiunii Publice.
I-a cerut acestuia să găsească o soluție care să-i permită Melaniei accesul la facultate. În urma intervenției celebrului fizician, Iorga a modificat legislația și a introdus posibilitatea susținerii unui examen de diferență pentru cei fără Bacalaureat.
Din păcate, Melania nu a reușit să se pregătească în timp util pentru examenul nou-introdus și a fost nevoită să mai aștepte patru ani până când a devenit studentă.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/05/Scrisori-pe-care-Albert-Einstein-i-le-a-trimis-Melaniei-Serbu.-Foto-arhiva-Casa-Sfatului.jpg)
Scrisori pe care Albert Einstein i le-a trimis Melaniei Şerbu. Foto arhivă Casa Sfatului
Studentă în Europa Centrală, sub protecția lui Einstein
După plecarea lui Einstein în Statele Unite, în contextul ascensiunii regimului nazist, Melania a continuat să corespondeze cu el.
Marele savant s-a implicat din nou în sprijinul ei, scriindu-i succesorului său de la Catedra de Fizică a Universității din Praga, facilitând astfel admiterea ei ca studentă în Cehia.
Însă istoria avea să-i pună din nou piedici. După ce naziștii au ocupat Cehoslovacia, Melania a fost forțată să plece și să se mute la Zürich.
Aici, deși a reușit pentru o vreme să continue studiile, bursa i-a fost întreruptă, iar lipsa resurselor a obligat-o să se întoarcă în România. Vreme de câțiva ani, contactul epistolar cu Einstein a fost întrerupt din cauza războiului și a tulburărilor politice.
Un destin discret și o viață dedicată educației
După încheierea războiului, Melania a predat în Brașov până în anul 1954, când a emigrat în Israel. În ciuda unei vieți pline de provocări, ea și-a păstrat mereu dragostea pentru știință și pentru învățarea continuă.
Ultima scrisoare pe care i-a trimis-o lui Einstein a fost la aniversarea a 70 de ani a savantului, în 1949. Melania nu l-a cunoscut niciodată în persoană pe Einstein, însă legătura lor a fost una profundă și durabilă. După moartea fizicianului, în 1955, ea a mai trăit încă trei decenii în Israel.
În anul 2006, fratele ei a publicat în Germania corespondența dintre Melania Șerbu și Albert Einstein, scoțând la lumină o poveste incredibilă de voință, inteligență și prietenie intelectuală.
Un exemplu de perseverență și pasiune pentru cunoaștere
Melania Șerbu rămâne un personaj remarcabil prin ambiția și tenacitatea sa. Deși a pornit cu șanse modeste, a reușit să pătrundă într-un domeniu considerat elitist și, mai ales, rezervat bărbaților în epoca interbelică.
Îndrumată și susținută de una dintre cele mai mari minți ale secolului XX, Melania a demonstrat că dragostea pentru cunoaștere și voința pot depăși orice bariere sociale, culturale sau educaționale.
Povestea ei este un exemplu rarisim al felului în care dialogul autentic, curiozitatea intelectuală și prietenia bazată pe respect reciproc pot schimba destine.
Legătura epistolară dintre o tânără din Brașov și savantul care a schimbat modul în care înțelegem universul este nu doar emoționantă, ci și inspirațională. Ea merită cunoscută, povestită și transmisă mai departe ca o lecție despre puterea educației, mentoratului și încrederii în sine.