Cimitirul Bellu, muzeul în aer liber al Bucureștiului. Aici sunt înmormântate mai bine de jumătate din personalitățile marcante ale României

Puține locuri din București concentrează atâta istorie, memorie și legendă precum Cimitirul Bellu. Astăzi, el este considerat un adevărat muzeu în aer liber, unde monumentele funerare se împletesc cu povești dramatice, iar numele marilor artiști, politicieni, oameni de știință și sportivi ai României rămân înscrise pe aleile liniștite ale necropolei.

Cimitirul Bellu, de la grădină de vară la loc de odihnă veșnică

Dar înainte de a deveni cimitir, acest teren era o grădină de vară. Aici bucureștenii veneau să se răcorească la umbra arborilor, să admire serele și să se bucure de umbra bolților de vie. Exista chiar și o mică capelă, loc de reculegere pentru vizitatori.

Baronul Barbu Bellu, care moștenise aceste terenuri, nu era însă atras de grădina din București, preferând conacul său de la Urlați sau călătoriile în străinătate.

De aceea a decis, la un moment dat, să arendeze grădina. Aici s-au ținut petreceri cu muzică, pastramă, fripturi și vinuri alese, până când filoxera a distrus viile și locul și-a pierdut farmecul inițial.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

În 1853, la inițiativa lui C.A. Rosetti, primarul Capitalei, baronul Bellu a donat terenul pentru a fi transformat într-un cimitir. Dintr-o grădină cu portocali și viță de vie, spațiul avea să devină în scurt timp cel mai important loc de veci al orașului și, mai târziu, al întregii țări.

Baronul Bellu și istoria unei familii ilustre

Barbu Bellu (1825–1900) provenea dintr-o veche familie de boieri, care se remarcase prin serviciile aduse statului. Titlul nobiliar de baron fusese obținut de unchiul său, Constantin Bellios, de la împăratul Francisc I al Austriei în 1817.

La rândul său, Barbu a avut o carieră publică impresionantă: a fost judecător la Curtea de Apel, deputat, senator, ministru al Cultelor și al Justiției. Totuși, gestul său de a oferi terenul pentru ceea ce avea să devină Cimitirul Bellu este cel care i-a asigurat posteritatea în memoria bucureștenilor.

Astăzi, cimitirul care îi poartă numele nu este doar un loc de odihnă, ci și unul dintre cele mai scumpe și prestigioase spații funerare din Capitală. Aici își dorm somnul de veci mai bine de jumătate dintre personalitățile marcante ale României, din secolele XIX, XX și XXI.

Vezi și: Ministru de seamă și nobil cu ștaif, Barbu Bellu a adus prima mașină în România: povestea omului din spatele celui mai scump cimitir

Mormintele lui Mihai Eminescu și Mihail Sadoveanu din Cimitirul Bellu

Legenda îndrăgostiților Poroineanu, frații care s-au iubit fără să știe că sunt rude

Cimitirul Bellu nu impresionează doar prin numele celor înmormântați aici, ci și prin monumentele care aduc un aer de mister și frumusețe artistică. Printre cele mai cunoscute se află monumentul Poroineanu și cavoul Iuliei Hașdeu, fiecare cu o poveste aparte, ce a intrat deja în folclorul bucureștean.

Constantin Poroineanu, moșier bogat, a avut o fiică nelegitimă în Franța, pe care nu a recunoscut-o oficial. Ani mai târziu, fiul său, ajuns la rândul său la Paris, s-a îndrăgostit de o tânără fermecătoare pe care a adus-o în țară.

Abia atunci a descoperit, cu oroare, că tânăra era sora lui vitregă. Legenda spune că, în urma șocului, cei doi au ales să-și pună capăt zilelor. O altă versiune, mai apropiată de adevăr, povestește că frații Poroineanu au trăit o viață liniștită, fără să se căsătorească, dar că moartea ei l-a împins pe fratele rămas să se sinucidă.

Oricare ar fi realitatea, monumentul ridicat în memoria lor a hrănit imaginația bucureștenilor și a alimentat povestea romantică și tragică deopotrivă.

Decesul Iuliei Hașdeu și ședințele de spiritism

Un alt monument care trezește fascinație și neliniște este cavoul Iuliei Hașdeu. Genială și sensibilă, Iulia a murit la doar 18 ani, răpusă de tuberculoză, lăsând în urmă o operă promițătoare și un tată îndurerat, Bogdan Petriceicu Hașdeu.

Celebrul cărturar a încercat să ia legătura cu fiica sa dincolo de moarte, apelând la spiritism. Se spune că planurile cavoului au fost desenate după indicațiile pe care Iulia i le-ar fi transmis tatălui în timpul ședințelor de comunicare cu spiritul ei. Cripta, legată cu lanțuri, este astăzi unul dintre cele mai misterioase locuri din Bellu.

Poveștile legate de acest cavou au sporit de-a lungul timpului: zgomotul pașilor vizitatorilor ar răsuna direct în sicriul fetei, iar ceasul de pe mormânt ar fi arătat mereu ora morții sale.

În realitate, durerea tatălui s-a transformat într-un cult al memoriei, ce a dus la ridicarea unuia dintre cele mai impresionante monumente funerare din România.

Vezi și: Drama lui Constantin Poroineanu ai cărui copii s-au căsătorit între ei, fără să știe că sunt frați. Sfârșitul tragic al unuia dintre cei mai bogați români din secolul XIX

Cavoul Iuliei Hașdeu a fost vandalizat

Din păcate, cavoul Iuliei Hașdeu a fost și cel mai vandalizat monument din Cimitirul Bellu. Spre deosebire de alte morminte profanate din dorința de câștig material, în cazul ei, distrugerile au fost motivate de superstiții.

Trupul fusese depus într-un sicriu de cristal, pentru a putea fi văzut de tatăl său, însă vandalizările succesive au dus la dispariția capului Iuliei. Misterul rămâne și astăzi, iar atracția pe care o exercită mormântul este alimentată de legendele țesute în jurul său.

Totuși, acest caz rămâne o excepție. Majoritatea monumentelor de la Bellu sunt păstrate cu grijă, iar necropola este considerată un spațiu de patrimoniu național.

Cavoul Iuliei Hașdeu din Cimitirul Bellu. Foto B365.ro

Lista celor mai faimoase personalități care se odihnescu în Panthéonul României

Cimitirul Bellu este adesea comparat cu Père Lachaise din Paris sau Highgate din Londra. Aici odihnesc Mihai Eminescu, poetul național, Ion Luca Caragiale, maestrul comediei românești, George Coșbuc, Nichita Stănescu, Marin Preda, dar și mari actori precum Toma Caragiu, Amza Pellea, Dem Rădulescu sau Sebastian Papaiani.

Maria Tănase, vocea emblematică a României, se află și ea aici, la fel ca mari sportivi – Lia Manoliu – și inventatori de renume mondial, precum Aurel Vlaicu și Henri Coandă.

Într-o singură plimbare printre aleile Cimitirului Bellu, vizitatorul traversează peste un secol și jumătate de cultură românească. Pietrele funerare, statuile, cavoul în stil neoclasic sau gotic și inscripțiile devin pagini de istorie așezate în piatră.

Este un loc unde Bucureștiul își adună memoria, iar vizitatorul, fie el localnic sau turist, poate simți pulsul unei culturi întregi.

Vezi și: Doamna cu umbrela, statuia care ”bântuie” Cimitirul Bellu. Noaptea i s-ar auzi plânsetele, printre morminte

Cimitirul Bellu, ca spațiu cultural și turistic

Astăzi, Cimitirul Bellu este vizitat nu doar de rudele celor înmormântați, ci și de turiști, studenți, cercetători și iubitori de artă. Aici se organizează tururi ghidate, în care vizitatorii descoperă poveștile din spatele monumentelor și biografiile marilor români.

Aleile sale, umbrite de arbori seculari, oferă un amestec de liniște și solemnitate, dar și de admirație pentru frumusețea artistică a statuilor și pentru poveștile țesute în jurul lor.

Cimitirul Bellu rămâne un spațiu viu al memoriei colective, unde moartea nu este doar un sfârșit, ci și o amintire permanentă a contribuțiilor marilor personalități. Aici, Bucureștiul își cinstește trecutul și îl prezintă, asemenea unui muzeu în aer liber, generațiilor viitoare.

De la grădina de vară plină de portocali la necropola unde se odihnesc poeți, actori, savanți și sportivi, Cimitirul Bellu a devenit un reper al Bucureștiului și al României.

Este locul unde poveștile de dragoste nefericită, durerea părintească transformată în monument, gloria artistică și realizările științifice se întâlnesc într-un spațiu unic.

Bellu nu este doar un cimitir, ci o arhivă a istoriei naționale, un loc unde trecutul prinde viață prin fiecare statuie, fiecare inscripție și fiecare legendă.

Cimitirul Bellu rămâne, așadar, un muzeu în aer liber, în care se regăsește mai bine de jumătate din spiritul cultural și istoric al României.