Cele mai mari pensii din România, pe regiuni ale țării. Diferențele ajung și la 1.300 de lei de la un oraș la altul

Disparitățile dintre regiunile României se văd tot mai clar și în valoarea pensiilor. Bucureștiul rămâne lider detașat la nivel național, cu o pensie medie de peste 3.500 de lei, în timp ce în unele județe din nordul și estul țării media abia depășește 2.200 de lei. Diferența de peste 1.300 de lei între cea mai mare și cea mai mică pensie arată o realitate dură: România îmbătrânește inegal, iar veniturile seniorilor depind mai mult de structura economică locală decât de reforma sistemului de pensii.

Bucureștiul și județele energetice conduc topul pensiilor

Capitala domină clasamentul, cu o pensie medie de 3.500 de lei și un „vârf” înregistrat în Sectorul 1, unde media ajunge la 4.000 de lei lunar. Această valoare reflectă atât salariile mari din administrație, finanțe și IT, cât și contribuțiile integrale plătite de-a lungul carierei.

Imediat după București, urmează județele Hunedoara și Gorj, cu pensii medii apropiate de 3.500, respectiv 3.200 de lei. Explicația ține de specificul economic: zeci de mii de foști angajați din minerit și energie beneficiază de punctaje majorate pentru condiții grele de muncă și de venituri declarate complet pe cartea de muncă. În aceste cazuri, pensiile sunt consistente, mai ales pentru cei ieșiți din activitate înainte de modificările legislative recente, care au plafonat punctajele suplimentare.

Cluj, Brașov, Constanța și Argeș completează lista zonelor unde pensia medie depășește 3.000 de lei. Toate au economii diversificate, cu salarii mari în servicii, IT, industrie auto și turism.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Județele cu cele mai mici pensii și decalajele tot mai adânci

La celălalt capăt al clasamentului se află Botoșani, Vrancea, Călărași, Bistrița și Buzău, unde pensiile medii se situează între 2.200 și 2.440 de lei. Aceste regiuni sunt afectate de migrație masivă, salarii mici și o economie preponderent agricolă, ceea ce a dus la contribuții reduse și la cariere fragmentate.

Diferența de 1.300 de lei între București și județele cu cele mai mici pensii nu este doar statistică, ci reflectă decalaje sociale și economice care se perpetuează de zeci de ani. În timp ce în Capitală pensionarii se apropie de un nivel de trai european, în multe orașe din Moldova și sudul Munteniei veniturile abia acoperă cheltuielile de bază.

În total, peste 4,57 milioane de români primesc pensie de la stat, potrivit datelor oficiale, însă doar o treime dintre aceștia depășesc pragul de 3.000 de lei lunar.

Contrastul cu salariile uriașe din companiile de stat

În timp ce milioane de pensionari trăiesc cu venituri modeste, managerii companiilor de stat încasează sume de zeci de ori mai mari. Datele recente publicate de AMEPIP arată că directorii din energie și transporturi primesc lunar între 50.000 și 100.000 de lei brut, la care se adaugă bonusuri anuale ce pot depăși un milion de lei.

La Romgaz, directorul general Răzvan Popescu a avut o indemnizație de 85.644 lei brut și o primă variabilă de peste 2 milioane de lei, în timp ce la Transgaz, Ion Sterian a raportat venituri similare. În transporturi, directorul general al Romatsa a depășit 83.000 de lei net pe lună, iar la Autoritatea Aeronautică, veniturile anuale s-au dublat prin prime consistente.

Aceste cifre, puse în oglindă cu pensiile medii din România, accentuează prăpastia dintre sectorul bugetar superior și restul populației. Într-o țară unde o mare parte dintre pensionari trăiesc sub pragul de 2.500 de lei, discuția despre echitate socială și sustenabilitate bugetară devine inevitabilă.

Ce urmează pentru sistemul de pensii

Reforma pensiilor, aplicată treptat până în 2030, urmărește reducerea acestor inegalități prin recalcularea punctajelor și actualizarea veniturilor în funcție de contribuțiile reale. Totuși, decalajele regionale nu vor dispărea curând. Fără o creștere uniformă a salariilor și fără investiții în zonele mai sărace, diferențele de venit la vârsta pensionării vor continua să se adâncească.

Până atunci, Bucureștiul și marile centre industriale vor rămâne în frunte, iar județele cu economie fragilă vor continua să resimtă cel mai acut lipsa de contribuții consistente.