Cele mai inutile facultăți din prezent, conform inteligenței artificiale

Inteligența artificială nu judecă cu pasiune, ci cu date. Iar atunci când a fost pusă să analizeze ce facultăți mai au sens în 2025, răspunsurile ei au fost surprinzătoare. Unele dintre cele mai respectate domenii de studiu, considerate odinioară esențiale pentru formarea unui individ educat, sunt astăzi pe lista specializărilor cu utilitate scăzută pe piața muncii. Iar pe primul loc se află o facultate care, paradoxal, încă atrage studenți.

Filozofia: ignorată de angajatori, esențială pentru gândire

Facultatea de Filosofie a fost plasată pe primul loc de către algoritmii care au analizat ratele de angajabilitate, veniturile medii ale absolvenților și relevanța cunoștințelor dobândite. Deși este adesea percepută drept o disciplină elitistă, și chiar inutilă pentru lumea reală, filosofia oferă o serie de competențe greu de cuantificat: gândirea critică, analiza etică, logica pură.

Aparent neprofitabilă, filosofia este de fapt esențială pentru profesii emergente din domeniul inteligenței artificiale, eticii tehnologice sau cercetării fundamentale. Problema este că prea puține companii știu să valorifice acest potențial, iar absolvenții se confruntă cu un drum profesional neclar în lipsa unei integrări interdisciplinare.

Istoria: importantă pentru societate, puțin căutată de piața muncii

Studiile istorice, la rândul lor, suferă de un decalaj acut între valoarea academică și aplicabilitatea economică. Deși formează caractere, contextualizează cultura și ajută la înțlegerea geopoliticii, istoria este tot mai rar cerută în sectorul privat. Absolvenții se îndreaptă spre cariere limitate la cercetare, predare sau muzeografie.

Inteligența artificială a semnalat și aici o problemă majoră: lipsa adaptabilității la cerințele actuale ale pieței. Fără formare complementare în comunicare digitală, scriere aplicată sau analiză de date, licența în istorie devine un titlu onorific fără ecou economic.

Literele: frumosul nu plătește facturile

Filologia și studiile literare sunt adesea alese din pasiune. Dar pasiunea, fără un plan concret de carieră, se poate transforma rapid într-un impas financiar. Deși dezvoltă abilități lingvistice, de exprimare și analiză profundă a textului, aceste competențe sunt greu de convertit în bani în lipsa unei specializări clare: traducere, content writing, marketing editorial.

IA a remarcat că rata de subocupare în rândul absolvenților de Litere este printre cele mai ridicate, iar salariile medii, printre cele mai scăzute. Supraviețuiesc cei care reușesc să combine pasiunea cu strategia profesională și să intre pe piețe de nișă, inclusiv online.

Artele și designul: vizual atractiv, dar economic fragil

Deși creativitatea este la mare căutare, studiile universitare din domeniul artei și designului nu garantează succesul. IA a identificat o problemă structurală: succesul în aceste domenii depinde enorm de talent, portofoliu, expunere și conexiuni, mai degrabă decât de diploma obținută.

În timp ce unele cariere din publicitate, branding sau UX/UI pot fi bine plătite, ele cer competențe tehnice precise, adesea învățate informal sau prin cursuri rapide. Absolvenții facultăților clasice de arte rămân adesea pe marginea pieței, dacă nu se adaptează la cerințele comerciale ale vremurilor.