Cea mai mare şi modernă fabrică din Europa de Est era în România. Acum este o ruină, marfa ajungea în Grecia, Turcia, Egipt şi Algeria

În inima Brăilei, pe malul Dunării, zace uitată o clădire cu o istorie impresionantă, cândva un simbol al modernității industriale din sud-estul Europei: moara Lykiardopoulos. În zilele noastre, structura părăsită abia mai amintește de gloria de altădată, dar cu un secol în urmă era considerată cea mai modernă și performantă moară din întregul Orient.

Un imperiu ridicat din negustorie și ambiție

Povestea morii începe la începutul secolului XX, când industriașul grec Ilie Lykiardopoulos, originar din Kefalonia, se stabilește în România împreună cu familia. După o scurtă perioadă petrecută în Tulcea, acesta se mută la Brăila, unde își construiește un nume în negoțul cu cereale. Afacerile prospere l-au determinat pe fiul său, Spiru Lykiardopoulos, să ridice o moară impresionantă, care urma să devină un punct de referință nu doar în România, ci și în întreaga regiune balcanică.

Inaugurată în decembrie 1912, moara Lykiardopoulos a fost considerată la acea vreme o realizare tehnologică de vârf, fiind echipată cu cele mai moderne utilaje disponibile. Investițiile realizate în instalații industriale au însumat 1.200.000 lei, iar capitalul rulant se ridica la nu mai puțin de 20.000.000 lei, conform istoricului Ioan Munteanu.

Producție colosală și exporturi internaționale

Capacitatea de producție a morii era impresionantă: între 20 și 26 de vagoane de făină pe zi, ceea ce o transforma într-un jucător de top pe piața regională. Forța motrică era generată de utilaje ce dezvoltau 1.200 CP, cu un consum de 10 tone de păcură la fiecare 24 de ore. Moara angaja, în funcție de sezon, între 100 și 200 de muncitori, iar valoarea totală a terenului, instalațiilor și construcțiilor se ridica la 120 de milioane de lei.

Horoscop 7 decembrie 2025. O zodie se confruntă cu tensiuni în familie

Elena Băsescu, de nerecunoscut. Fiica fostului președinte este complet schimbată, a renunțat și la ținutele îndrăznețe

În perioada sa de glorie, cea mai mare parte a producției era destinată exportului. Făina produsă la Brăila ajungea în piețe importante din Grecia, Turcia, Egipt și Algeria, consolidând reputația fabricii ca fiind „cea mai sistematică și modernă din țară și din Orient”, după cum consemna istoricul Munteanu în lucrarea „Monumentele istorice ale orașului Brăila”.

Schimbări dramatice după 1948

Ca multe alte unități industriale românești, și moara Lykiardopoulos a fost naționalizată în 1948, în timpul regimului comunist. Transformată în Fabrica de pâine „Nicolae Bălcescu”, aceasta a fost integrată în Întreprinderea de Panificație a Brăilei. Funcționând sub conducerea statului, fabrica și-a continuat activitatea în deceniile următoare, dar cu o eficiență și o notorietate din ce în ce mai reduse.

După Revoluția din 1989, fabrica a intrat în proprietatea societății comerciale „Demopan” SA, care avea, la momentul privatizării, un număr impresionant de 1.200 de angajați. Din păcate, tranziția economică nu a fost blândă cu această unitate industrială. Lipsa investițiilor, restructurările și dezinteresul autorităților au dus la declinul definitiv al morii.

Moara Lykiardopoulos Sursă foto: Paula Antonescu

O altă moară celebră construită de Anghel Saligny

Pe lângă moara Lykiardopoulos, Brăila a fost gazda unei alte clădiri industriale remarcabile: moara Violatos, construită în 1898 de celebrul inginer Anghel Saligny. Situată strategic, aproape de port, aceasta a fost dotată cu instalații performante aduse din Germania și dispunea de un tunel subteran ce permitea descărcarea cerealelor direct din șlepuri. În perioada interbelică, producea până la 15 vagoane de făină pe zi, fiind considerată cea mai modernă moară pe bază de abur din estul Europei.

Trecut glorios, prezent ruinat

Astăzi, clădirile acestor fabrici monumentale sunt în stare avansată de degradare. Ruinele stau mărturie unei epoci industriale în care Brăila era un nod economic strategic în regiune. Din păcate, nici moara Lykiardopoulos, nici moara Violatos nu au beneficiat de programe de conservare sau restaurare, în ciuda valorii lor istorice incontestabile.

În prezent, Moara Lykiardopoulos este doar o umbră a ceea ce a fost odinioară. Deși a scris o pagină importantă în istoria industrială a României, locul care producea făină pentru jumătate din Orient a ajuns un simplu reper pe harta ruinelor urbane din Brăila.