Cea mai mare hartă 3D a clădirilor din lume: Atlasul global care cartografiază 2,75 miliarde de construcții
O echipă de cercetători din Germania a realizat un proiect care schimbă radical modul în care putem înțelege urbanizarea la scară globală.
Folosind imagini satelitare și algoritmi avansați de învățare automată, oamenii de știință au creat cea mai amplă hartă tridimensională a clădirilor din lume, un instrument care surprinde în detaliu existența a aproximativ 2,75 miliarde de construcții, se arată într-un studiu publicat în Earth System Science Data.
Noul atlas online depășește cu mult inițiativele anterioare din domeniu, atât ca amploare, cât și ca nivel de detaliu.
Spre deosebire de hărțile clasice, care se limitează la contururi bidimensionale, această platformă oferă informații despre volumul și înălțimea clădirilor, deschizând astfel noi perspective asupra modului în care trăiesc oamenii, cum sunt organizate orașele și unde se concentrează infrastructura.
Ce este GlobalBuildingAtlas și de ce este un proiect fără precedent
Atlasul, dezvoltat de cercetători de la Universitatea Tehnică din München (TUM), poartă numele GlobalBuildingAtlas și este deja accesibil online.
El se bazează pe o cantitate uriașă de date satelitare, combinate cu modele de inteligență artificială capabile să estimeze dimensiunile clădirilor chiar și în zonele unde informațiile directe despre înălțime lipsesc.
Comparativ cu baze de date cunoscute anterior, precum cele dezvoltate de Microsoft, noul atlas include peste un miliard de clădiri suplimentare.
În plus, majoritatea structurilor sunt reprezentate sub forma unor modele 3D cu rezoluție relativ ridicată, suficientă pentru a înțelege dimensiunea și forma generală a fiecărei construcții.
Harta funcționează pe o grilă de aproximativ 3 metri pe 3 metri, un nivel de detaliu care nu permite observarea elementelor arhitecturale fine, dar care este suficient pentru evaluări statistice și analize la scară largă.
Potrivit autorilor proiectului, această rezoluție este de zeci de ori mai precisă decât cea a bazelor de date globale anterioare dedicate amprentelor clădirilor.
Unul dintre avantajele majore ale abordării tridimensionale este faptul că nu se mai analizează doar suprafața ocupată de clădiri, ci și volumul acestora. Astfel, orașele pot fi comparate nu doar în funcție de întindere, ci și în funcție de densitatea reală a spațiului construit.
De ce contează o hartă 3D pentru orașe, climă și politici publice
Cercetătorii subliniază că datele 3D oferă o imagine mult mai fidelă a realităților urbane decât hărțile clasice. Volumul total al clădirilor poate indica nivelul de dezvoltare, tipul de locuire și chiar diferențele socio-economice dintre regiuni.
Pe baza acestor informații, pot fi făcute estimări mai precise legate de densitatea populației și de necesarul de servicii publice, precum spitalele, școlile sau rețelele de transport.
În contextul în care o proporție tot mai mare din populația globală se mută în orașe, astfel de instrumente devin esențiale pentru planificarea durabilă.
Organizațiile internaționale, inclusiv ONU, promovează dezvoltarea unor orașe sigure, reziliente și incluzive, iar datele oferite de acest atlas pot contribui direct la atingerea acestor obiective.
Un concept nou introdus de echipa de cercetare este indicatorul de „volum construit per capita”, care raportează masa totală a clădirilor la numărul de locuitori.
Acest indicator ar putea deveni un instrument valoros pentru identificarea inegalităților sociale și economice, mai ales în regiunile unde datele statistice sunt limitate sau incomplete.
Desigur, autorii recunosc și limitele actuale ale proiectului. Modelele bazate pe inteligență artificială pot subestima înălțimea clădirilor foarte înalte, iar în anumite zone, în special din Africa, este nevoie de date suplimentare pentru o validare mai bună.
Chiar și așa, GlobalBuildingAtlas reprezintă cel mai complet și mai detaliat efort de cartografiere 3D a clădirilor realizat până acum.
Pe măsură ce datele vor fi îmbunătățite și actualizate, atlasul are potențialul de a deveni un instrument-cheie pentru urbanism, gestionarea infrastructurii, adaptarea la schimbările climatice și luarea deciziilor publice informate la nivel global.