Cea mai mare captură de Bitcoin din lume: peste 5 miliarde € confiscați de la „Zeița banilor”, femeia urmărită timp de 7 ani de autoritățile britanice

O investigație întinsă pe șapte ani s-a încheiat la Londra cu o condamnare care marchează, potrivit autorităților, cea mai mare captură de criptomonede din lume. O cetățeancă chineză, Zhimin Qian, cunoscută și sub numele de Yadi Zhang și supranumită „Zeița banilor”, a pledat vinovat la Southwark Crown Court pentru dobândirea și deținerea ilegală a 61.000 de Bitcoin. La prețurile actuale, valoarea depășește 5 miliarde de euro, o sumă uriașă provenită dintr-o schemă de fraudă derulată între 2014 și 2017, cu peste 128.000 de victime în China.

Ancheta poliției metropolitane a început după un pont privind transferul unor active provenite din infracțiuni și a dezvăluit o rețea internațională de spălare a banilor, întinsă pe mai multe jurisdicții. Fugară timp de cinci ani, Qian ar fi intrat în Regatul Unit cu documente false, încercând ulterior să curețe banii prin investiții imobiliare. Procurorii susțin că, pe lângă tranzacțiile în criptomonede, au existat tentative de achiziții de proprietăți în Marea Britanie și în străinătate, inclusiv în Dubai, scrie BBC.

Cum a ajuns poliția londoneză la captura record

După semnalarea inițială, ofițerii specializați în criminalitate economică au urmărit fluxuri de bani și urme digitale din portofelele cripto asociate rețelei. În timp, anchetatorii au identificat și securizat dispozitive, seed-phrase-uri și chei care dădeau acces la o parte semnificativă din Bitcoin-urile stocate. În paralel, au documentat încercările de „albire” clasică: achiziții de locuințe, chirii în imobile de lux și transferuri prin companii-paravan.

Un rol notabil în dosar l-a avut Jian Wen, o femeie de 44 de ani care a ajutat la spălarea unei părți din fonduri. Potrivit acuzațiilor, Wen a trecut rapid de la camere modeste, deasupra unui restaurant, la o vilă închiriată de milioane de lire sterline în nordul Londrei și a achiziționat două proprietăți în Dubai, evaluate împreună la peste o jumătate de milion de lire. Într-un caz conex, poliția a confiscat de la Wen criptomonede evaluate la peste 300 de milioane de lire, iar aceasta a fost condamnată anterior la șase ani și opt luni de închisoare.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Schema inițială și drumul banilor către Bitcoin

Între 2014 și 2017, în China, Qian ar fi coordonat o escrocherie de amploare, atrăgând investitori cu promisiuni nerealiste și deturnând sumele colectate. Pentru a ascunde originea fondurilor, o mare parte din bani a fost convertită în Bitcoin, apoi fragmentată în multiple adrese și mutată repetat („chain hopping” și „peel chain”), tactici menite să îngreuneze urmărirea. Creșterea spectaculoasă a valorii Bitcoin din ultimii ani a majorat și miza dosarului: ceea ce la momentul fraudei era o comoară deja considerabilă a devenit, azi, o captură colosală.

Ancheta a fost complicată de migrarea Qian între țări și de folosirea unor identități alternative. Detectivii au descris cazul ca pe un exemplu de cooperare internațională: schimb de informații cu autorități din mai multe state, corelarea datelor de pe platforme cripto și colaborări cu instituții financiare pentru a bloca traseele de spălare.

Zhimin Qian, cunoscută și ca „Zeița banilor”, a fost condamnată. (Foto: BBC)

Ce urmează: despăgubiri, cadru legislativ și banii confiscați

Prin pledoaria de vinovăție, apărarea susține că se creează premisa pentru despăgubirea victimelor, invocând chiar că aprecierea criptomonedelor ar asigura „fonduri suficiente” pentru acoperirea pierderilor. Chestiunea nu e, însă, simplă. În Regatul Unit, legislația privind criminalitatea economică a fost recent ajustată pentru a facilita sechestrarea, înghețarea și recuperarea activelor cripto. În paralel, există discuții privind destinația sumelor confiscate și procedurile prin care victimele pot solicita eliberarea activelor.

Autoritățile britanice ar urma să stabilească, împreună cu instanțele, ordinea de prioritate: costuri judiciare, eventuale pretenții ale statului și, esențial, mecanismul prin care banii ajung la pagubiți. Dat fiind numărul uriaș de victime și traseul extrem de fragmentat al fondurilor, identificarea exactă a prejudiciilor și corelarea fiecărui portofel cu o persoană vătămată vor necesita timp și expertiză tehnică.

Un semnal pentru piața cripto și pentru infractorii financiari

Dosarul „Zeița banilor” transmite două mesaje clare. Primul: nici măcar activele digitale nu oferă anonimitate absolută; cu resurse și cooperare internațională, traseele pot fi reconstituite. Al doilea: clopotele bat și pentru cei care încearcă să spele bani prin imobiliare, artă sau lux — achizițiile „de vitrină” devin probe atunci când nu pot fi justificate legal.

Pentru piața cripto, cazul e o lecție dublă. Pe de o parte, arată maturizarea instrumentelor de aplicare a legii; pe de alta, confirmă nevoia unui cadru coerent de protecție a investitorilor și de gestionare a activelor confiscate, astfel încât victimele să aibă o cale reală către despăgubire. În timp ce instanța fixează pașii finali, rămâne în picioare recordul: 61.000 de Bitcoin, cea mai mare captură de acest fel la nivel global — și un precedent care va cântări în viitoarele anchete de criminalitate economică.