Ce sunt “semințele de nori”: Cum a făcut China să plouă la comandă

Ploaia nu mai este doar un fenomen natural imprevizibil – cel puțin nu în regiunea Xinjiang, unde China a reușit să o genereze artificial cu ajutorul unui kilogram de „semințe de nori”. Într-un context global dominat de crize climatice, deșertificare și lipsă de apă, acest experiment este o mostră impresionantă de geoinginerie aplicată. Folosind drone, supercomputere și pulbere de iodură de argint, cercetătorii chinezi au generat ploi suficiente cât să umple 30 de bazine olimpice. Cum au reușit și ce înseamnă asta pentru viitor? Citește mai departe.

Un test cu drone, nori și 70.000 de metri cubi de apă

În data de 9 iulie 2023, Administrația Meteorologică din China a lansat un experiment în regiunea aridă Xinjiang, acolo unde deșerturile Gobi și Taklamakan se extind tot mai mult, iar ghețarii din Munții Tianshan se retrag alarmant. Cu ajutorul a două modele de drone, fiecare echipată cu bare de flacără care conțineau iodură de argint, echipa a efectuat patru zboruri la altitudinea de 5.500 de metri. În total, s-a utilizat doar un kilogram de acest compus, dispersat cu o rată de 0,28 grame pe secundă.

Rezultatul? Peste 70.000 de metri cubi de precipitații suplimentare. Adică suficientă apă pentru a umple 30 de bazine olimpice. Imaginile satelitare au arătat o creștere verticală a norilor cu 3 kilometri și o răcire de până la 10 grade Celsius la vârful acestora, semne clare că însămânțarea a avut un efect imediat.

Iodura de argint, utilizată frecvent în tehnicile de modificare a vremii, stimulează formarea de cristale de gheață în nori, accelerând procesul de formare a ploii. Deși substanța este binecunoscută în domeniul geoingineriei, modul în care a fost aplicată în acest caz – cu drone și modelare computerizată – este inovator.

Date exacte, validări multiple: cum știi că ploaia e „artificială”

Ca să dovedească eficiența experimentului, echipa a colaborat cu Biroul de Modificare a Vremii din Xinjiang pentru a valida rezultatele pe trei direcții. În primul rând, spectrometrele de picături de ploaie au arătat o creștere a diametrului acestora de la 0,46 mm la 3,22 mm după operațiunea de însămânțare. În al doilea rând, imaginile din satelit au confirmat transformările atmosferice – un argument vizual convingător.

În al treilea rând, analiza statistică bazată pe cinci decenii de date climatice regionale a estimat o creștere de 3,8% a cantității de precipitații. Această estimare a fost susținută și de simulările pe supercomputere, care au prezis o creștere de 4,3% – cifre foarte apropiate, ce oferă un grad ridicat de încredere în rezultate.

Aceste măsurători validează ceea ce până recent părea științifico-fantastic: posibilitatea de a manipula vremea într-un mod măsurabil, repetabil și, cel mai important, eficient. China, care de ani de zile investește masiv în tehnologii de modificare a climei, pare tot mai aproape să își atingă scopul de a combate seceta și deșertificarea prin știință.

Întrebări fără răspuns și provocările geoingineriei moderne

Deși rezultatele sunt impresionante, cercetătorii recunosc că nu toate întrebările au răspunsuri clare. „Cum determinăm dacă o operațiune de însămânțare a norilor amplifică sau suprimă precipitațiile?”, se întreabă aceștia în raportul publicat în revista Desert and Oasis Meteorology. Mai mult, este greu de cuantificat exact volumul de apă „câștigat” sau „pierdut” într-un ecosistem complex, influențat de zeci de factori naturali și antropici.

Modificarea vremii rămâne un domeniu sensibil și controversat. Deși poate aduce beneficii uriașe în regiuni afectate de secetă, rămâne riscul ca astfel de tehnologii să fie folosite abuziv sau fără înțelegerea completă a efectelor pe termen lung. De asemenea, impactul asupra biodiversității și echilibrului ecosistemelor este un aspect care trebuie investigat mai atent.

Totuși, China pare decisă să continue pe acest drum. Proiectele sale de geoinginerie nu se limitează la ploi artificiale. În Xinjiang se dezvoltă păduri artificiale și ferme solare la scară largă, iar toate aceste intervenții au potențialul de a schimba microclimatul local. Unele studii arată deja o creștere a precipitațiilor în regiune cu 6,44 mm pe deceniu, un fenomen la care aceste inițiative ar putea contribui.

Viitorul vremii s-ar putea scrie în laboratoare și pe panouri de comandă ale dronelor. Cu doar un kilogram de „semințe de nori”, China a dovedit că este posibil să „faci să plouă” atunci când și unde vrei. Rămâne de văzut dacă această tehnologie va deveni o soluție globală sau doar o armă strategică în mâinile câtorva puteri. Un lucru e sigur: ploaia nu mai e doar o problemă a cerului – ci și a științei.