Ce se întâmplă în Gaza după pacea lui Trump. Planul pe scurt

Armistițiul dintre Israel și Hamas, parte a planului de pace propus de Donald Trump, marchează un moment de răscruce pentru regiune. După doi ani de conflict sângeros, primele efecte ale acordului se fac deja simțite în Fâșia Gaza, unde ostaticii și prizonierii au fost schimbați, iar armata israeliană și-a început retragerea parțială. Totuși, viitorul politic al teritoriului rămâne incert.

Cine sunt ostaticii și prizonierii eliberați

Prima fază a acordului a vizat eliberarea ostaticilor și prizonierilor, un gest menit să demonstreze buna credință a ambelor părți. Hamas a predat 20 de ostatici vii Comitetului Internațional al Crucii Roșii, în timp ce Israelul a eliberat peste 1.900 de prizonieri palestinieni, dintre care 250 erau condamnați la închisoare pe viață.

Majoritatea deținuților provin din Gaza și Cisiordania, iar între aceștia se află și mai mulți minori. Deși acordul prevedea returnarea tuturor ostaticilor – vii sau decedați –, Hamas a restituit doar o parte dintre rămășițe, ceea ce a generat tensiuni și întrebări privind respectarea termenelor.

Autoritățile israeliene au anunțat că o echipă internațională va fi formată pentru localizarea celor dispăruți. În pofida acestor dificultăți, schimbul de prizonieri și ostatici a fost privit ca un prim pas concret spre aplicarea planului de pace, considerat de Washington o ”resetare” necesară pentru stabilizarea regiunii.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Care sunt primele efecte ale planului de pace

După eliberarea ostaticilor, trupele israeliene s-au retras pe o linie care le lasă controlul asupra a aproximativ jumătate din Gaza – o etapă tranzitorie prevăzută în acord. În paralel, o forță multinațională formată din aproximativ 200 de soldați, sub supravegherea armatei americane, va monitoriza respectarea încetării focului, relatează BBC.

Planul propune o Gaza demilitarizată, fără infrastructură de război, condusă inițial de un comitet de tehnocrați palestinieni. Acesta va funcționa sub supravegherea unui ”Consiliu al Păcii” internațional, prezidat de Donald Trump și asistat de foști lideri politici europeni.

Pe termen mediu, guvernarea ar urma să fie transferată către o Autoritate Palestiniană reformată, în timp ce Hamas ar fi exclus complet din structurile administrative.

Planul garantează că niciun palestinian nu va fi obligat să părăsească teritoriul și prevede un program amplu de reconstrucție economică, menit să refacă infrastructura distrusă și să creeze locuri de muncă. Fondurile vor proveni dintr-un consorțiu internațional condus de Statele Unite și țările din Golf.

Ce obstacole pot bloca implementarea acordului

Deși armistițiul a fost pus în aplicare, provocările rămân numeroase. Hamas nu a anunțat clar intenția de a se dezarma, condiție esențială a planului. Gruparea insistă asupra dreptului de a se apăra până la formarea unui stat palestinian recunoscut internațional.

În același timp, premierul israelian Benjamin Netanyahu nu pare dispus să accepte implicarea Autorității Palestiniene în administrarea Gazei, ceea ce contravine structurii propuse de Washington.

Un alt punct sensibil este ritmul retragerii israeliene. În prima etapă, Israelul va păstra controlul asupra a 53% din teritoriu, urmând ca procentul să scadă la 40%, apoi la 15% într-o fază finală.

Termenele exacte nu au fost însă precizate, iar lipsa unui calendar clar riscă să prelungească tensiunile. În pofida acestor obstacole, analiștii consideră că planul lui Trump reprezintă cea mai amplă inițiativă de pace din ultimii ani.

Cu toate că drumul spre stabilitate este departe de a fi sigur, primele semne – armistițiul, schimbul de prizonieri și reluarea ajutoarelor umanitare – indică un început fragil, dar real, al unei posibile reconcilieri între Israel și palestinieni.