Ce se întâmplă când creierele noastre „se golesc”: misterul minții fără gânduri

Ai avut vreodată senzația că, dintr-o dată, mintea ta s-a oprit, fără niciun gând? Acest fenomen, cunoscut sub numele de „vid mental” sau mind blanking, este mai obișnuit decât am putea crede.

Cercetările sugerează că între 5% și 20% din timp, oamenii se confruntă cu o lipsă aparentă de gânduri. Deși fenomenul este cunoscut, explicarea lui științifică rămâne complicată, iar neurologii încă încearcă să stabilească exact ce se întâmplă în creier în aceste momente de „pauză cognitivă”, scrie publicația Popular Science.

Studiul care îți explică un fenomen cât se poate de comun

Athena Demertzi, specialistă în neuroștiințe cognitive la Universitatea din Liège, a realizat un studiu de sinteză asupra cercetărilor existente privind acest fenomen.

Ea susține că termenul este greu de definit cu precizie, existând cel puțin șapte definiții diferite în literatura de specialitate. În opinia sa, „vidul mental” se referă la impresia că nu avem niciun gând sau la imposibilitatea de a raporta un gând.

De altfel, definiția este intenționat vagă, deoarece oamenii exprimă în mod diferit această stare: unii spun „nu mai știu la ce mă gândeam”, alții afirmă „eram cu mintea în altă parte”.

Demertzi atrage atenția că aceste răspunsuri pot complica studiile care încearcă să integreze și alte procese cognitive, precum memoria.

Pentru a studia fenomenul, cercetătorii folosesc frecvent imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI). Însă solicitarea adresată participanților de a „nu se gândi la nimic” activează regiuni cerebrale implicate în suprimarea gândurilor, nu în absența acestora.

Ca alternativă, într-un studiu din 2023, echipa lui Demertzi a analizat activitatea cerebrală a unor persoane aflate în repaus, întrebate la intervale aleatorii la ce se gândeau.

Cei care au raportat un vid mental au prezentat un semnal cerebral distinct, caracterizat printr-o sincronizare temporară a rețelelor neuronale, o stare similară celei din timpul somnului sau anesteziei.

Vidul mental pare să fie strâns legat de nivelul de activare a creierului, cunoscut sub numele de arousal. În perioadele de activare redusă, aceste episoade sunt mai probabile.

Anxietatea ar putea să fie un efect secundar nedorit

Pe de altă parte, un nivel prea ridicat de activare poate duce la anxietate și la un flux prea rapid de gânduri, greu de distins, un alt mod în care apare fenomenul.

Aceste întreruperi ale gândirii pot apărea și în tulburări clinice. Demertzi menționează că persoanele cu ADHD, în special copiii neajutați de medicație, raportează frecvent astfel de momente.

Și în cazul tulburărilor de anxietate generalizată, episoadele de vid mental apar ca un efect secundar al suprasolicitării cognitive.

O ipoteză interesantă este legătura dintre aceste „pauze mentale” și mecanismele de curățare a creierului din timpul somnului.

Demertzi sugerează că aceleași procese ar putea avea loc și în starea de veghe, sub forma unor „pit stop”-uri cognitive, momente necesare pentru ca neuronii să își mențină eficiența.