Ce se ascunde în spatele deciziei Suediei, Norvegiei și Elveției de a reveni la banii cash – Țările bogate ale Europei, unde aproape nu mai există bancnote, fac un pas surprinzător înapoi
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/03/Ce-se-ascunde-in-spatele-deciziei-Suediei-Norvegiei-si-Elvetiei-de-a-reveni-la-banii-cash.jpg)
Asistăm la un fenomen interesant pe piața monetară europeană. Mai multe state, care poate nu întâmplător sunt și cele mai bogate, se aliniază unui curent pe care tot ele l-au negat în trecut și împotriva căruia au luptat cu toate forțele – banii cash.
Suedia, Norvegia și Elveția sunt trei dintre cele mai bogate și prospere state europene. Cu un PIB impresionant, cu un nivel de trai ridicat, cu salarii competitive și recunoscute pentru sistemele publice bine puse la punct, aceste state au fost și printre primele care și-au digitalizat intens sistemul financiar. Băncile aici au devenit preponderent digitale, cu servicii de top, iar cetățenii în mare parte au și uitat cum arată o bancnotă fizică.
Cifrele oficiale arată că, în țările nordice, doar una din 10 achiziții se face cu numerar – atat de rar a ajuns să fie folosit cash-ul!
De asemenea, Suedia și Norvegia au cea mai redusă cantitate de numerar în circulație, ca procent din PIB, din lume, conform raportului anual de plăți al băncii centrale.
Cu toate acestea, când sistemul bancar digital și-a atins apogeul, țările fac un pas în spate și par să spună că mai bine începem să mai ținem și de cash.
Numerarul câștigă teren în fața online banking-ului
Conform unui articol The Guardian, în momentul de față asistăm la o schimbare de viziune asupra banilor. De ce? Fiindcă avem parte de un context ce ne obligă la prudență și la o variantă de rezervă. Este vorba despre războiul din Europa, dar și despre incertituinile care vin din SUA. Totodată, punctează jurnaliștii, există și o mare teamă de atacurile hibride rusești care afectează parțial viața de zi cu zi în Suedia.
Expunerea la plățile online este considerată un risc atât de grav, încât autoritățile depun eforturi, în numele apărării civile, să încurajeze cetățenii să dețină și să facă plăți în numerar. În noiembrie, ministerul suedez al Apărării a trimis fiecărei gospodării o broșură intitulată „Dacă vine vreo criză sau război”, sfătuind oamenii să folosească numerar în mod regulat și să păstreze economii pentru cel puțin o săptămână în diferite denominații pentru „a întări pregătirea”.
„Trebuie luate măsuri pentru a consolida pregătirea și a reduce excluderea, astfel încât toată lumea să poată plăti, chiar și în caz de criză sau război”, se arată într-un raport al băncii centrale. De ani de zile, eficiența a fost prioritatea plăților, dar acum siguranța și accesibilitatea „sunt cel puțin la fel de importante”, se mai arată în document.
Situația este similară și-n Elveția. De curând, deputaţii elveţieni au votat miercuri în favoarea înscrierii în Constituţie a numerarului, cu 185 de voturi pentru și doar 6 împotrivă.
Totul a pornit de la o mișcare numită Libertate Elveția (MLS), formată în mare parte din opozanți ai restricțiilor COVID-19, care a cerut printr-un referendum ca numerarul să fie protejat prin Constituție. Deși guvernul s-a opus unui referendum, a venit cu o variantă proprie de lege, recunoscând că numerarul joacă un rol esențial în economie și societate.
În aceeași ordine de idei, persoane care ocupa poziții înalte și în Norvegia trag semnale de alarmă cu privire la riscul dispariției numerarului și lasă să se înțeleagă că trebuie să-l protejăm. Fostul ministru norvegian al justiției și al urgențelor, Emilie Mehl, a spus: „Dacă nimeni nu plătește cu numerar și nimeni nu acceptă numerar, numerarul nu va mai fi o soluție de urgență reală odată ce criza va veni asupra noastră”.