Ce scrie presa străină despre demisia lui Klaus Iohannis: „România, în cea mai gravă criză politică de la căderea comunismului”

Demisia președintelui Klaus Iohannis, anunțată oficial pe 12 februarie 2025, a captat atenția presei internaționale, care descrie acest moment ca fiind unul de cotitură pentru România. După mai bine de un deceniu în fruntea statului, Iohannis părăsește funcția pe fondul presiunilor politice intense și al unei crize politice profunde, declanșate de anularea controversată a alegerilor prezidențiale din noiembrie anul trecut.

De ce a demisionat Iohannis: Un gest calculat pentru a evita haosul politic

Conform publicațiilor internaționale, inclusiv Reuters, și The Guardian, Klaus Iohannis a decis să-și încheie mandatul anticipat pentru a evita escaladarea tensiunilor politice și sociale. „Pentru a scuti România de o criză inutilă și distructivă, am decis să demisionez din funcția de președinte”, a declarat Iohannis în fața presei.

Criza a început după ce rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie a adus o surpriză uriașă: victoria candidatului de extremă-dreapta Calin Georgescu, un politician cunoscut pentru retorica sa anti-NATO și simpatiile pro-ruse. Rezultatul alegerilor a fost contestat și ulterior anulat de Curtea Constituțională, care a invocat posibile interferențe externe și nereguli electorale. Moscova a respins acuzațiile, însă controversa a fost suficientă pentru a destabiliza scena politică românească.

Preluarea interimară și incertitudinea politică

Presa internațională subliniază că Ilie Bolojan, președintele Senatului și lider al Partidului Liberal, va prelua funcția de președinte interimar până la alegerile repetate din mai. Bolojan va avea puteri limitate, dar va trebui să gestioneze o situație politică delicată, marcată de proteste masive organizate de susținătorii lui Georgescu.

Peste 400.000 de euro, obținuți la o gală caritabilă din București, vor sprijini comunitățile locale

Suma impresionantă cu care Irina Columbeanu și-a vândut un tablou. Fiica Monicăi Gabor face bani de când era mică

Criza politică este amplificată de faptul că partidele de extremă-dreapta au câștigat teren în ultimul an, profitând de nemulțumirea publicului față de corupția endemică și stagnarea economică. Potrivit unor analize publicate de Politico, aceste formațiuni de extremă-dreapta au reușit să atragă sprijinul unei părți semnificative din electorat, ceea ce le-a permis să inițieze și o moțiune de suspendare a președintelui.

Calin Georgescu: Un candidat controversat care polarizează scena politică

Presa internațională atrage atenția asupra influenței crescânde a lui Calin Georgescu, un politician cu o platformă naționalistă, anti-occidentală, care a reușit să capteze nemulțumirea generală. Le Monde notează că Georgescu a devenit simbolul luptei împotriva „sistemului corupt” și a partidelor tradiționale, iar retorica sa a polarizat societatea.

După victoria din noiembrie și anularea rezultatelor de către Curtea Constituțională, susținătorii lui Georgescu au declanșat proteste masive. Chiar după anunțarea demisiei lui Iohannis, în fața sediului guvernului din București au izbucnit confruntări între manifestanți și forțele de ordine, ceea ce evidențiază fragilitatea situației politice.

Conform Financial Times, Georgescu rămâne favorit pentru alegerile repetate programate în mai, deși există incertitudini legate de participarea sa. Sistemul juridic românesc analizează posibilitatea ca acesta să fie exclus din cursa electorală din cauza acuzațiilor de implicare a unor entități străine în campania sa electorală.

Implicarea internațională și riscurile pentru NATO și UE

România, ca stat membru al Uniunii Europene și NATO, este monitorizată îndeaproape de partenerii săi internaționali. The Washington Post subliniază că demisia lui Iohannis și criza politică actuală reprezintă un risc pentru stabilitatea regională, mai ales în contextul războiului din Ucraina. Analiștii avertizează că o eventuală victorie a lui Georgescu ar putea pune sub semnul întrebării angajamentele României față de NATO și UE.

„Dacă România își va îndrepta politica externă către o poziție anti-occidentală, acest lucru ar putea complica relațiile regionale și securitatea la granița de est a Europei”, menționează un raport publicat de Centrul European pentru Analiză Politică.

Uniunea Europeană și-a exprimat deja îngrijorarea cu privire la ascensiunea extremismului politic și la efectele pe termen lung ale destabilizării României. Bruxelles-ul a transmis mesaje clare prin care solicită păstrarea angajamentelor europene și menținerea unui proces electoral transparent.

Viitorul politic al României: Între incertitudine și speranță

Alegerile programate pentru 4 mai și, dacă va fi necesar, 18 mai vor fi cruciale pentru direcția politică a României. Bloomberg subliniază că viitorul depinde de capacitatea partidelor pro-europene de a recâștiga încrederea electoratului. Crin Antonescu, candidatul sprijinit de partidele tradiționale, se află în prezent în urma lui Georgescu în sondaje, dar rezultatul final va depinde de modul în care vor fi gestionate campaniile și de participarea la vot.

În concluzie, demisia lui Klaus Iohannis marchează un punct critic pentru România. Presa internațională continuă să analizeze acest moment ca fiind nu doar o criză politică internă, ci și un test major pentru stabilitatea regională și direcția viitoare a țării. Următoarele luni vor fi decisive în determinarea dacă România va rămâne un pilon stabil al Uniunii Europene sau va derapa spre o zonă de incertitudine politică și geopolitică.