Ce schimbări aduce ora de iarnă și cum le gestionăm eficient. Am aflat tot ce trebuie să știi de la specialiști: „La început e foarte greu, nu înțelegi nimic”. EXCLUSIV

Ajustarea ceasului de două ori pe an, fie că înainte sau înapoi cu o oră, ne afectează corpul mai mult decât ne-am imagina. Acum, pentru că ne apropiem de trecerea la ora de iarnă, am stat de vorbă cu medicul Roxana Voica și psihologul Diana Ioaneș ca să descoperim ce se întâmplă cu somnul, dispoziția și energia noastră și cum putem trece mai ușor peste aceste schimbări.

Cum percepe corpul nostru trecerea la ora de iarnă

Începând cu noaptea de duminică, 25 spre 26 octombrie, România revine la timpul oficial EET (UTC+2). Ceasurile se dau înapoi cu o oră, ceea ce ne aduce o dimineață mai lungă, dar ceva mai puțină lumină după-amiază. Ora de vară rămâne doar o convenție sezonieră, menită să ne ajute să valorificăm lumina naturală în lunile mai calde.

De fiecare dată, corpul nostru resimte trecerea la ora de iarnă. Medicul Roxana Voica și psihologul Diana Ioaneș ne spun ce se întâmplă cu somnul, energia și dispoziția noastră și cum putem trece mai ușor peste această schimbare.

„În primul rând, avem avantaje și dezavantaje atunci când ne referim la trecerea de la o oră la alta, pentru că atunci când trecem la ora de iarnă avem un avantaj major al faptului că dormim cu o oră în plus. Ceea ce face corpul să funcționeze mai bine, ne face puțin mai echilibrați din punct de vedere al relației dintre foame și sațietate. Deci, o să reușim să dăm câteva kilograme mai bune jos. Pentru că dormim bine și suntem mai odihniți, ne putem concentra mai bine.

Dezavantajul ar fi într-adevăr că avem lumină mai puțină, ceea ce înseamnă că aici putem avea un deficit de vitamina D3. Adică nu mai producem prin piele, prin razele ultraviolete. Și aici poate, pe alocuri în lunile de iarnă întunecate, noiembrie, decembrie, ianuarie, chiar februarie, putem suplimenta vitamina D3 pentru că e foarte importantă într-un echilibru metabolic.

Altfel, ne vom simți astenici, un pic mai obosiți, doar din ideea în care cumva trebuie să lucrăm mai mult pe partea de lumină și să terminăm mai repede lucrurile. Studiile arată că vine un stres suplimentar. Pentru că avem mai puțină lumină la dispoziție și creierul funcționează mai bine atunci când știm că e lumină. Știm că suntem activi în timpul zilei”, ne-a spus medicul Roxana Voica despre trecerea la ora de iarnă.

Trecerea la ora de iarnă ne poate face să ne îngrășăm

Odată cu trecerea la ora de iarnă se modifică și ideea de foame și sațietate. Roxana Voica explică faptul că ar trebui „să nu mâncăm așa de mult, pentru că timpul de lumină ne face să depozităm, ne face să descărcăm mai mulți hormoni de depozitare și există un risc să ne îngrășăm.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

„Studiile arată că, spre exemplu, din punct de vedere cardiovascular, odată cu trecerea la ora de iarnă scad efectele adverse cardiovasculare, adică riscul de infarct sau de accident vascular cerebral. Pentru că ar trebui să dormim mai mult. Ni se adaugă o oră la somn.

Pe când trecem la ora de vară, studiile arată că se cresc riscurile cardiovasculare. Corect ar fi să dormim mai mult, pentru că corpul o să o ceară în condițiile în care ritmul nostru circadian se modifică și descărcarea de melatonină se face pentru că avem mai puțină lumină. Așa că bine ar fi să ne îngrijim măcar în perioada asta în care ni se mai dă o oră în plus de somn.

Pentru că somnul este foarte important, este, dacă vrei să spunem așa, perna pe care se sprijină nutriția și activitatea fizică. Deci e foarte importantă”, a subliniat Roxana Voica.

De ce unii oameni se adaptează mai greu decât alții

Trecerea la ora de iarnă este asemenea unei călătorii într-o țară care funcționează după un alt fus orar, astfel că, pentru o perioadă de două-trei săptămâni este posibil să ne simțim mai obosiți, iar programul de somn să sufere modificări.

„Copiii sunt afectați pentru că ei au un alt fel de ritm circadian și un alt fel de somn față de noi, adulții. Spre exemplu, adolescenților le trebuie multe ore în plus de somn față de adulți.

Adolescenții sau părinții care au adolescenți știu că trezitul unui adolescent pare foarte greoi și adesea sunt numiți leneși. Realitatea este, de fapt, să trezești un adolescent la șapte dimineața sau la opt dimineața e ca și cum ai trezi un adult la ora trei-patru dimineața. Și îl poate impacta foarte tare pe adolescenți și pe copii această modificare orară.

Este o epidemie de insomnie care ne paște acum. Și am să spun și de ce. Deși avem o oră în plus, mai ales în orașele mari, lumina e pretutindeni. Și atunci somnul tot prost e. Și nu ne odihnim suficient, nu descărcăm suficientă melatonină, consumăm destul de multe energizante și cafeină ca să putem să fim apți să facem toate task-urile pe care le avem peste zi.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă între șapte și nouă ore de somn corect, cu ritmurile non-REM și REM ciclice. Ei bine, când dormim mai puțin de șapte ore cronic, corpul trebuie să se adapteze. Și atunci, din punct de vedere al metabolismului, vom avea suficiente modificări cât să nu reușim să slăbim, să nu reușim să ne concentrăm suficient de bine, să nu putem face activitate fizică susținută. Și asta se datorează doar somnului și modificărilor cu ora de iarnă și de vară”, a explicat Roxana Voica. 

Recomandările medicului pentru o adaptare mai ușoară

Pentru a face mai ușoară adaptarea și a ne bucura de un somn odihnitor, medicul Roxana Voica recomandă o rutină de seară bine pusă la punct. În plus, vine și cu un truc simplu pentru a adormi mai repede.

„Să ne găsim timp înainte de somn să medităm, să citim o carte, să ne facem o rutină de somn corectă. Să nu numărăm oi pentru că oile ne activează. Ci să ne imaginăm o călătorie frumoasă înainte de somn, cu fiecare detaliu. Studiile spun că, cu cât ne imaginăm mai în detaliu această călătorie, cu atât vom dormi mai repede. Să nu mâncăm cu trei ore înainte de somn și dacă putem, tot cu două-trei ore înainte, să nu facem activitate fizică.

Poate, dacă suntem foarte stresați, chiar să avem un mic jurnal în care să scriem lucrurile care ne apasă, pentru că le vom elibera și le vom lăsa acolo. Asta ar fi pentru un somn minunat.

Altă recomandare ar fi pentru dimineți. Bine ar fi să ne trezim și să ne expunem la lumina solară. Chiar dacă e frig afară, să ne ducem puțin în parc, să dăm o tură, pentru că ne vom încărca cu această lumină și vom crește cantitatea de energie și ne vom echilibra ritmul circadian”, sunt recomandările medicului pentru o adaptare mai ușoară la ora de iarnă.

Diana Ioaneș explică modul în care ne afectează trecerea la ora de iarnă din punct de vedere emoțional

Pe de altă parte, psihologul Diana Ioaneș a explicat cum ne impactează micșorarea zilei cu o oră din punct de vedere psihologic, mai ales că această schimbare coincide adesea cu debutul perioadei în care apar mai frecvent stările depresive.

„Pentru început, s-a constatat că undeva între două și patru săptămâni, mulți oameni trec prin anumite modificări: oboseală, nervozitate, iritabilitate, din cauza trecerii la ora de iarnă. Ținând cont că acum cei mai mulți oameni lucrează de la 9:00 la 18:00, pe măsură ce ne apropiem de iarnă, ziua se va face mai scurtă. Și în momentul în care ieșim de la serviciu, afară este noapte.

Foarte mulți reclamă că în perioada iernii, sfârșitului de toamnă, nu le ajunge timpul, că ziua lor s-a dus. Chiar dacă e 17:00 sau 18:00 după-amiază, ai senzația că ziua s-a cam încheiat.

Pe de altă parte, schimbarea orei de iarnă, care e la final de octombrie, coincide cu debutul depresiilor. În manualele de psihiatrie se menționează faptul că majoritatea depresiilor debutează în două perioade ale anului: final de octombrie – început de noiembrie, exact când se schimbă ora, și final de martie – început de aprilie.

Asta, cumva se suprapune peste faptul că ne trezim mai repede dimineața. Nu ne vine să ne culcăm mai repede seara, cum ar arăta ora. Și, atunci, e o perioadă de acomodare, cum e și când zbori în America, unde ai diferență de 7-8 ore. La început e foarte greu, nu înțelegi nimic, după care, treptat, cei mai mulți își vor reveni”, ne-a explicat Diana Ioaneș.

Alimentele care ne ajută în această perioadă

Chiar dacă organismul nostru are capacitatea de a se adapta singur la schimbarea de ritm, ambele specialiste au ținut să sublinieze că alimentația joacă un rol esențial în această perioadă, pentru a susține atât energia zilnică, cât și echilibrul emoțional.

„Să fim mai atenți un pic la alimentație, poate mai multe legume, o hrană mai naturală, semințe, uleiuri, măsline, fructe. Ar trebui să fim puțin mai atenți la corp, la hrană, să aerisim încăperile la ore la care poluarea este mai mică”, a spus Diana Ioaneș.

„Din punct de vedere nutrițional, recomandarea este că, deși vine iarna, să continuăm să păstrăm regulile nutriției corecte pentru un microbiom sănătos, pentru bacteriile, pentru flora noastră intestinală. Și anume, să ne uităm la diversitatea plantelor, adică legume, nuci, semințe, plante aromatice, condimente. Să mâncăm întotdeauna proteină, 30 de grame la fiecare masă, și cât mai colorate.

Și altă idee, pentru susținerea microbiomului, care se modifică și el odată cu venirea iernii pentru că nu mai dispunem de atâtea legume proaspete, să mâncăm mâncare fermentată: varză murată, zeamă de varză, kombucha, chefir. Toate ne vor ajuta să avem această floră intestinală care, în realitate, ne susține sănătatea la un nivel optim”, a încheiat Roxana Voica seria recomandărilor pentru trecerea la ora de iarnă.