29 nov. 2025 | 10:25

Ce reguli se aplică pentru datoriile comune. Când pot fi ele anulate

Social
Ce reguli se aplică pentru datoriile comune. Când pot fi ele anulate
Cum anulezi datoriile comune / Foto: Colaj Playtech (arhivă) realizat cu AI

Datoriile comune pot apărea în mai multe situații: atunci când două persoane iau împreună un credit, când soții administrează bunuri comune sau când partenerii asumă obligații financiare în nume comun.

Deși conceptul de „datorie comună” pare simplu la prima vedere, regulile legale care stabilesc cine răspunde, cum poate fi recuperată suma și în ce condiții datoria poate fi anulată sunt mai complexe.

În România, cadrul juridic este stabilit în primul rând de Codul civil, iar în cazurile de imposibilitate reală de plată, de Legea insolvenței persoanelor fizice.

Pentru a înțelege ce se întâmplă în practică, trebuie analizate separat două situații: datoriile asumate în comun de soți sau co-debitori și datoriile personale ale unei persoane care pot fi anulate prin proceduri speciale de insolvență.

Ce înseamnă datorie comună și cum se stabilește răspunderea

Potrivit Codului civil, o datorie devine „comună” doar dacă a fost contractată în mod expres de două persoane sau dacă a fost realizată în interesul ambilor soți, în cazul unui cuplu aflat sub regimul comunității legale. În astfel de situații, creditorul îi poate urmări pe ambii debitori.

Regula generală este că răspunderea este solidară, asta înseamnă că dacă datoria nu este achitată, creditorul poate cere integral suma de la oricare dintre cei doi.

Dacă unul dintre debitori plătește întregul debit, el are dreptul legal să își recupereze ulterior partea corespunzătoare de la celălalt prin mecanismul de subrogare.

Practic, se substituie creditorului și dobândește drepturile acestuia pentru partea achitată în plus. Codul civil îi oferă chiar și un drept de retenție asupra bunurilor celuilalt debitor până când suma este recuperată.

Există însă și limite. Creditorii personali ai unuia dintre soți nu pot urmări bunurile comune pentru o datorie personală. Invers, pentru o datorie comună, se pot urmări fie bunurile comune, fie bunurile proprii ale fiecărui debitor, dacă este necesar.

Când pot fi anulate datoriile comune și în ce condiții este posibilă ștergerea lor

Este important de subliniat că o datorie comună nu poate fi „ștearsă” automat doar pentru că două persoane o împart. Anularea se poate realiza doar în condiții juridice strict definite, iar în majoritatea cazurilor implică o procedură oficială.

Cea mai relevantă situație este insolvența persoanelor fizice, reglementată de Legea 151/2015. Aceasta se aplică persoanelor care nu își mai pot onora obligațiile financiare timp de minimum 90 de zile și care nu au perspective reale de redresare financiară. Procedura poate duce la:

  • reeșalonarea datoriilor, printr-un plan de rambursare aprobat;
  • reducerea anumitor datorii;
  • ștergerea totală sau parțială a datoriilor, în cazurile extreme în care nu există resurse pentru acoperirea lor, nici măcar în parte.

Dacă doi debitori au o datorie comună, iar unul dintre ei intră în insolvență, partea sa din datorie poate fi anulată conform planului aprobat.

Chiar și așa, creditorul are dreptul să urmărească în continuare pe celălalt debitor pentru restul sumei, deoarece solidaritatea nu dispare prin insolvența unuia dintre co-debitori.

Anularea efectivă a datoriilor este posibilă doar după derularea completă a procedurii și doar dacă instanța sau comisia de insolvență constată că debitorul nu are capacitatea reală de a achita sumele restante.

Mai mult decât atât, anularea nu include obligațiile rezultate din fapte penale, despăgubiri stabilite prin hotărâri judecătorești pentru prejudicii sau alte categorii de datorii exceptate explicit de lege.

Așadar, datoriile comune sunt reglementate strict în România, iar responsablitatea față de creditor este, de regulă, solidară.

Ele pot fi anulate doar în condiții speciale, prin proceduri formale de insolvență și numai pentru partea debitorului care îndeplinește criteriile legale.

Cealaltă persoană rămâne obligată să achite restul sumei. În lipsa unei proceduri juridice, o datorie comună nu se șterge automat, iar creditorul are dreptul să urmărească oricare dintre debitori până la recuperarea integrală a creanței.