Ce conține contra-planul liderilor europeni la propunera lui Trump de pace în 28 de puncte. În primul rând, un scut „tip NATO” pentru Ucraina

În timp ce Washingtonul încearcă să împingă înainte un plan de pace în 28 de puncte negociat direct cu Moscova și criticat pentru concesiile majore cerute Ucrainei, liderii europeni vin cu o contra-ofertă. Esența ei: un scut de securitate pentru Ucraina asemănător articolului 5 al NATO, folosirea banilor Rusiei pentru reconstrucție și refuzul categoric al unor noi cedări teritoriale sau al „dezarmării” Kievului.

Conform Bloomberg, planul alternativ este discutat în aceste zile la Geneva, în întâlniri între consilierii de securitate ai SUA, Ucrainei și statelor europene, în timp ce președintele Volodimir Zelenski este presat să accepte sau să respingă varianta americană într-un termen foarte scurt.

Scut de securitate tip NATO și linii roșii pentru teritoriu

Contra-planul european pornește de la o condiție de bază: orice discuție despre eventuale modificări teritoriale poate avea loc doar după încetarea focului de-a lungul actualei linii de contact, nu sub presiunea bombardamentelor și a avansului trupelor ruse.

În plus, europenii resping explicit ideea ca Ucraina să fie obligată să cedeze Moscovei teritorii pe care Rusia nici măcar nu le controlează complet în est, precum restul regiunii Donețk sau alte zone neocupate. Cererea Kremlinului ca aceste teritorii să fie recunoscute de facto drept rusești este considerată inacceptabilă.

Horoscop zilnic 15 decembrie 2025. Zodia care are parte de mari schimbări

Horoscop zilnic 14 decembrie 2025. Zodia care trebuie să ia o decizie grea astăzi

Elementul cel mai important al contra-ofensivei diplomatice europene este însă componenta de securitate: liderii UE, împreună cu aliați din G7, propun o garanție americană pentru Ucraina similară clauzei de apărare colectivă din articolul 5 al NATO. Cu alte cuvinte, un atac viitor asupra Ucrainei ar declanșa automat o reacție de apărare coordonată, nu doar declarații politice.

Totodată, europenii resping propunerea americană – negociată cu aport rusesc – de limitare a armatei ucrainene la 600.000 de militari. Kievul a spus deja că are nevoie de cel puțin 800.000 de oameni în uniformă chiar și în timp de pace, pentru a descuraja o nouă agresiune. În viziunea europeană, rolul Ucrainei este de „tampon de securitate” la granița estică a continentului, nu de stat vulnerabilizat.

Banii înghețați ai Rusiei, folosiți pentru reconstrucția Ucrainei

Un alt punct-cheie unde viziunile Washingtonului și Bruxelles-ului se despart privește activele rusești înghețate în Occident. Europenii insistă ca sumele blocate – în special cele aproximativ 140 de miliarde de euro aflate în Belgia – să fie folosite prioritar pentru reconstrucția Ucrainei și pentru despăgubiri de război.

În varianta americană, conturată în presă, activele ar urma să fie deblocate treptat și împărțite în două fonduri de investiții, unul pentru Ucraina și unul pentru Rusia, cu beneficii economice și pentru SUA. Pentru mai multe capitale europene, această schemă ar lăsa nota de plată prea mare pe umerii UE, iar Moscova ar primi acces indirect la propriile fonduri fără să-și asume clar responsabilitatea pentru distrugerile provocate.

În proiectul european, activele rusești rămân înghețate până când Rusia acceptă explicit să plătească pentru pagubele de război. Abia apoi, alte sancțiuni ar putea fi ridicate gradual, iar Moscova ar putea fi reintegrată treptat în economia globală, dacă respectă clauzele unui eventual acord de pace.

Presiunea asupra Kievului și rolul SUA în „consiliul păcii”

Toate aceste discuții au loc pe fondul presiunii puternice exercitate de administrația Trump pentru o înțelegere rapidă cu Rusia. Potrivit informațiilor vehiculate de agențiile internaționale, Washingtonul pune pe masă un termen-limită pentru ca Zelenski să spună dacă acceptă sau nu planul în 28 de puncte, în condițiile în care armata ucraineană este obosită, iar sprijinul american și european devine tot mai greu de menținut politic.

Liderii europeni și cei din G7 au emis deja o declarație comună în care resping ideea reducerii frontierelor Ucrainei prin forță și limitării armatei sale la un nivel considerat insuficient. În paralel, ei încearcă să ofere Kievului un „paratrăsnet” politic, venind cu propriul contra-plan pentru ca Ucraina să nu fie pusă în fața unei dileme brutale: să își piardă demnitatea sau să își piardă principalul aliat.

În oricare dintre scenarii, rolul Statelor Unite rămâne central: orice acord de pace ar urma să fie supervizat de un „consiliu al păcii” condus de Washington, cu președintele Trump în poziție-cheie. Europa încearcă acum să se asigure că, în această arhitectură, vocea sa și interesele de securitate ale continentului nu vor fi doar o notă de subsol la o negociere directă SUA–Rusia.