Ce acte trebuie pentru partajul casei și cum se stabilește cota fiecărui soț
Când doi soți trebuie să împartă o casă sau alt imobil dobândit în timpul căsătoriei, procedura de partaj implică atât o documentație clară, cât şi o decizie privind modul în care bunul comun este împărţit. Pentru a face acest demers în deplină legalitate și fără surprize, este esențial să ştii ce acte sunt necesare şi care sunt criteriile pe baza cărora se determină cota fiecăruia.
Acte obligatorii pentru partajul imobilului
Atunci când se pregăteşte partajul locuinţei, fie în contextul divorţului, fie al împărțirii bunului comun, legea şi practica notarială impun un set minim de documente. Printre acestea se regăsesc:
- actele de identitate ale părților implicate (cei doi soți sau foști soți).
- actele de proprietate asupra imobilului, după caz: contract de vânzare-cumpărare, contract de donație, certificat de moştenitor, proces-verbal de predare-primire sau sentinţă definitivă care atestă titlul.
- documentaţia cadastrală şi extrasul de carte funciară care atestă înscrierea imobilului în Cartea Funciară.
- certificate fiscale eliberate pe numele fiecărui coproprietar, din care să rezulte că nu există datorii către autoritățile locale.
- în cazul apartamentelor, adeverință de la asociația de proprietari care să ateste că proprietarii sunt la zi cu plata întreținerii și cheltuielilor comune.
- dacă este cazul, sentinţă de divorţ, certificat de divorţ sau act de lichidare al regimului de bunuri matrimoniale.
Notarii subliniază că încheierea actului de partaj are nevoie de formă autentică (act notarial) sau hotărâre judecătorească definitivă, în funcţie de procedură.
Cum se stabileşte cota fiecărui soţ la partaj
Dincolo de actele necesare, una dintre cele mai importante întrebări este: „Cât îi revine fiecărui soţ?” În general, legislaţia prezumă o cota egală – 50% pentru fiecare – pentru bunurile dobândite în timpul căsătoriei, dacă nu se dovedesc contribuţii diferite.
Cu toate acestea, există trei situaţii care pot modifica această repartizare:
- Bunuri proprii – cele dobândite înainte de căsătorie, prin moştenire sau donaţie, nu intră de regulă în masa partajabilă.
- Contribuţii diferite – dacă unul dintre soţi poate demonstra că a contribuit mai mult (prin plata ratelor, investiţii directe, îmbunătăţiri semnificative etc.), este posibil ca i se recunoască o cotă mai mare.
- Datorii comune – în calculul cotelor se ţine cont şi de datoriile comune; acestea se împart proporţional cu cote de contribuţie.
De exemplu, dacă imobilul a fost cumpărat în timpul căsătoriei, presupunerea este că ambii soţi au 50 % fiecare. Dacă însă unul a plătit integral ratele după separare sau a investit sume semnificative, cota lui poate fi ajustată – situaţie în care celălalt poate primi o sumă de despăgubire în loc de atribuirea imobilului.
Cum se face procedura: la notar sau în instanță
Partajul poate fi realizat prin două căi:
- Partajul notarial – dacă soţii sunt de acord în privința atribuirii bunurilor. Este de regulă mai rapid şi mai puțin costisitor.
- Partajul în instanță – util dacă există neînțelegeri; procedura este mai complexă, implică expertize şi costuri mai mari.
Indiferent de tipul procedurii, toate bunurile ce fac obiectul partajului – inclusiv imobilul şi eventualele credite asociate – trebuie clar identificate. Actul de partaj va stabili ce bunuri rămân în proprietatea fiecărei părţi şi dacă trebuie plătită o sumă de compensare.
Paşi practic recomandați
Pentru a evita blocaje, este indicat ca soţii să:
- adune actele de identitate şi documentele de proprietate pentru imobil;
- obţină extrasul de carte funciară şi certificat fiscal;
- se adreseze unui notar pentru redactarea actului de partaj sau avocat pentru soluţie în instanţă;
- să se informeze dacă există credite, ipoteci sau datorii asociate imobilului;
- să stabilească contribuţia efectivă a fiecărui soţ şi să negocieze cota proporţională sau plata sultei.
După întocmirea actului de partaj (notarial) sau emiterea hotărârii de instanţă, proprietatea se transmite conform noii puse la punct a cotei şi eventualelor obligaţii (plata sultei etc.). În cazul imobilelor, actul se înscrie în Cartea Funciară pentru a produce efecte juridice.
Partajul casei sau al oricărui imobil dobândit în timpul căsătoriei este o procedură care implică documente clare şi decizii concrete privind împărţirea cotelor între soţi.
Cunoaşterea actelor necesare şi înţelegerea modului de stabilire a cotei proprii pot facilita procesul și evita surprizele nedorite. Fie că optaţi pentru calea notarială sau pentru instanţă, pregătirea şi colaborarea sunt cheia pentru o rezolvare corectă şi eficientă.
Nota redacției Playtech – Acest material are caracter informativ, nu substituie consultanța juridică. Pentru situații concrete, recomandăm consultarea unui avocat sau consilier juridic specializat în drept societar și succesiuni.