Câți bani a costat real Catedrala Mântuirii Neamului din bugetul de stat. Diferențe mari față de cifrele BOR
La 15 ani de la începerea lucrărilor, Catedrala Mântuirii Neamului devine oficial simbolul unei investiții fără precedent în istoria post-decembristă a României. Deși Patriarhia Română susține că statul ar fi contribuit cu mai puțin de 250 de milioane de euro, datele independente arată o sumă de peste 315 milioane de euro provenită din bugetele publice. Diferența majoră ridică întrebări legate de transparență și de modul real în care s-au cheltuit fondurile publice.
Cât a contribuit cu adevărat statul român
De la demararea lucrărilor în 2010 și până în prezent, statul român a direcționat peste 1,59 miliarde de lei, echivalentul a 315 milioane de euro, pentru ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului.
Guvernul a fost principalul finanțator, cu aproape 270 de milioane de euro, urmat de Primăria Capitalei – care a contribuit cu circa 23 de milioane de euro – și de primăriile de sector, care au alocat împreună peste 24 de milioane de euro. Sume mai mici au venit și din partea Consiliilor Județene Ilfov și Timiș, care au oferit în total aproximativ 2 milioane de euro, potrivit Recorder.
În total, suma depășește considerabil estimările comunicate de BOR, care susține că valoarea totală a proiectului s-ar ridica la 270 de milioane de euro, dintre care doar 10% ar fi provenit din resurse proprii.
Ce spune Biserica Ortodoxă Română
În 2018, BOR afirma că din totalul de 110 milioane de euro cheltuiți până atunci, 75% proveneau de la stat, iar restul de la donațiile credincioșilor.
Șapte ani mai târziu, în 2025, Patriarhia actualizează suma la 270 de milioane de euro, menținând însă aceeași contribuție proprie de aproximativ 27 de milioane de euro.
Astfel, potrivit propriei versiuni, Biserica ar fi cheltuit în 15 ani aceeași sumă din fonduri proprii, în timp ce sprijinul bugetar a crescut constant.
În contrast, calculele realizate de echipa Să fie lumină arată că diferența între cifrele comunicate de BOR și sumele reale alocate de stat depășește 70 de milioane de euro, bani “pierduți” în contabilitatea opacă a proiectului.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/10/fc181abd-b31d-4962-941a-ee18e1223a1c.jpg)
Catedrala Mântuirii Neamului (Foto: Playtech.ro)
Cum a pornit proiectul și ce promitea BOR
În 2010, când Patriarhia anunța începutul lucrărilor, discursul oficial era cu totul altul. Reprezentanții BOR afirmau că nu se vor baza pe sprijinul statului, ci vor obține un credit de 200 de milioane de euro, garantat cu bunurile proprii.
”Ridicarea Catedralei va fi finanțată de o bancă din România care va accepta să primească banii înapoi în decursul a 15 ani… Pentru achitarea creditului ne bazăm pe credincioșii care vor dori să contribuie cu oricât le stă în putință”, anunțau oficialii Bisericii.
În aceeași perioadă, episcopul Ciprian Câmpineanul declara la TVR că ”Biserica Ortodoxă Română nu se bizuie pe sprijinul statului”, exprimându-și convingerea că “chiar și cea mai săracă bătrânică din România va putea oferi 50 de lei” pentru acest proiect.
Unde s-au dus, de fapt, banii publici
Dincolo de simbolismul religios, Catedrala Mântuirii Neamului s-a dovedit un adevărat mamut financiar. Sumele au fost distribuite prin multiple canale: bugete locale, fonduri guvernamentale și sponsorizări de la instituții publice.
Totuși, nici până astăzi nu există o evidență publică unitară a cheltuielilor, iar diferențele dintre raportările BOR și documentele financiare oficiale ridică semne de întrebare asupra transparenței proiectului.
Mai mult, dacă se adaugă valoarea terenului de 11 hectare oferit gratuit Patriarhiei – evaluat la peste 180 de milioane de euro –, costul total suportat indirect de stat depășește jumătate de miliard de euro.
Catedrala Mântuirii Neamului – între credință și bani publici
La finalul celor 15 ani de șantier, bilanțul financiar arată o realitate incomodă: nouă din zece lei cheltuiți pentru construcția Catedralei provin din fonduri publice.
Deși BOR a promis inițial că edificiul va fi ridicat din donațiile credincioșilor, proiectul s-a transformat într-o investiție masivă a statului român, justificată de-a lungul anilor prin argumente legate de “valoarea națională și spirituală” a construcției.
Astăzi, odată cu sfințirea picturii principale, România nu doar că marchează finalizarea unei etape istorice, ci și confirmarea unui paradox:
Catedrala Mântuirii Neamului, născută dintr-un vis al credinței, s-a înălțat în realitate pe temelia banilor publici.