Catedrala Mântuirii Neamului se așteaptă a fi un punct de atracție pentru străini, dar mulți cred că îi lipsește valoarea estetică: “Nu are frumusețe arhitecturală”
Cea mai înaltă catedrală ortodoxă din lume, Catedrala Mântuirii Neamului, urmează să fie sfințită pe 26 octombrie 2025, în prezența Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I și a Patriarhului Daniel. Evenimentul va marca Centenarul Patriarhiei Române și va atrage mii de pelerini din țară și din străinătate. Totuși, dincolo de fastul religios și simbolismul național, edificiul rămâne un subiect de dezbatere – între admirație și critică.
Ce simbolizează Catedrala Mântuirii Neamului pentru România contemporană
Catedrala Națională, înaltă de 127 de metri, este considerată de antropologul italian Giuseppe Tateo ”cel mai impunător lăcaș ortodox din lume” și un ”simbol puternic și controversat al României contemporane”.
În interviul acordat publicației Balkan Insight, cercetătorul de la Universitatea Roma Tre explică faptul că edificiul ”nu este doar o reprezentare simbolică a credinței”, ci și o expresie a puterii instituționale a Bisericii Ortodoxe Române.
Pentru mulți credincioși, Catedrala reprezintă ”renașterea spirituală a României moderne”. Însă alții o privesc ca pe o demonstrație de forță a Bisericii, ridicată cu sprijin majoritar din fonduri publice.
Costul total este estimat la 270 de milioane de euro, dintre care doar aproximativ zece procente au provenit de la Biserică, restul fiind acoperit de autoritățile centrale și locale.
”Doar aproximativ zece procente din această sumă au provenit de la Biserica Ortodoxă Română… restul a fost finanțat cu bani publici”, precizează Tateo.
Este o capodoperă arhitecturală sau doar o construcție grandioasă?
Din punct de vedere estetic, părerile sunt împărțite. Deși impresionează prin dimensiuni și amplasament – în vecinătatea Palatului Parlamentului – numeroși arhitecți considera că proiectului îi lipsește originalitatea.
”Majoritatea arhitecților cu care am vorbit consideră că proiectului îi lipsește valoarea estetică… pentru că nu prezintă creativitate sau inovație.
Constructorii au urmat doar directivele Patriarhiei, care prevedeau că lăcașul trebuia să servească drept simbol al credinței și prestigiului național”, explică antropologul italian.
Giuseppe Tateo observă și ironia amplasării: catedrala ortodoxă, simbol al credinței, ridicată lângă Casa Poporului, emblema puterii comuniste. Pentru el, această alăturare reflectă ”complexitatea identității românești moderne”.
Tot el amintește că Patriarhia ar fi cerut o garanție de 1.000 de ani pentru structură, dar constructorii au oferit doar 500 – un detaliu care sugerează ambiția BOR de a proiecta ortodoxia românească ”de-a lungul secolelor”.
Poate deveni Catedrala Mântuirii Neamului un reper turistic major?
Odată cu sfințirea din 26 octombrie, când 8.000 de pelerini organizați de eparhii vor fi prezenți pe esplanada din fața catedralei, edificiul se pregătește să intre și în circuitul turistic internațional.
Conducerea Asociației Incoming România (AIR) a transmis că așteaptă ”cu deosebit interes inaugurarea Catedralei Mântuirii Neamului și intrarea acestui obiectiv major în fluxul turistic internațional”.
”Suntem siguri că, după definitivarea detaliilor legate de vizitarea Catedralei – orar de vizitare, condiții de vizită, facilități pentru grupuri, mod de acces și de parcare autocare – acest obiectiv va deveni un punct de referință în vizitele turiștilor străini în București”, a declarat Ovidiu Tudor, președintele AIR.
Și ghizii de turism confirmă potențialul.
”La cât s-a investit, normal că va fi o atracție pentru pelerinii din toată țara și cu siguranță o să fie inclusă în turul pietonal al Bucureștiului”, afirmă George Vasiliu, preşedintele onorific al Federaţiei Naţionale a Ghizilor de Turism.
Potrivit lui Ciprian Constantin, cofondator Bucharest Free Walking Tours, interesul turiștilor străini crește deja: ”Pe măsură ce vizitele se intensifică și imaginile apar tot mai des pe rețelele sociale, Catedrala Mântuirii Neamului are șanse reale să se impună ca un reper turistic major al Bucureștiului.”
În ciuda criticilor privind estetica și costurile, noua catedrală se conturează astfel ca un dublu simbol – al identității religioase românești și al transformării capitalei într-un pol de pelerinaj și turism cultural.