Cât este impozitul pentru moștenire în 2025 și cine este scutit de plată. Reguli actualizate din Codul fiscal

Reglementările privind impozitul pentru moștenire sunt clare și relativ ușor de înțeles, însă ele sunt adesea confundate cu alte taxe implicate în procesul succesoral. Deși moștenirea în sine nu este taxată în mod direct, există o situație specifică în care statul percepe un impozit. Această taxă apare doar dacă procedura succesorală nu este finalizată într-un anumit termen legal. În lipsa respectării acestui termen, moștenitorii plătesc o cotă unică aplicată valorii bunurilor primite.

Când și de ce se plătește impozit pentru moștenire

Pentru a înțelege de ce există această taxă, este important să clarificăm cum funcționează moștenirea din punct de vedere juridic. Conform legislației civile, patrimoniul unei persoane decedate trece către moștenitori imediat după deces, fără formalități suplimentare. Totuși, transferul legal și fiscal al dreptului de proprietate devine efectiv abia după dezbaterea succesiunii.

Codul fiscal stabilește regulile privind momentul în care statul poate percepe impozitul. Potrivit prevederilor în vigoare, dacă moștenitorii finalizează succesiunea în cel mult doi ani de la deces, nu datorează niciun fel de impozit pe moștenire. Impozitul apare doar atunci când acest termen este depășit. Practic, statul folosește această taxă ca un mecanism de încurajare a moștenitorilor de a clarifica rapid situația juridică a bunurilor, evitând astfel blocajele patrimoniale și eventualele litigii.

Cota de impozitare este fixă și neschimbată: 1% din valoarea masei succesorale. Aceasta se aplică exclusiv în situațiile în care succesiunea este dezbătută după împlinirea termenului de doi ani de la data decesului.

Horoscop 13 decembrie 2025. Luna în Balanță aduce belșug pentru o zodie norocoasă

Doliu în lumea muzicii. Artista care cucerea scenele lumii la 13 ani, a murit la doar 26 de ani. Era pe o trotinetă când a fost lovită de o maşină

Valoarea bunurilor se stabilește în funcție de evaluările de piață utilizate de Camerele Notarilor Publici, iar impozitul se calculează în funcție de această evaluare. Dacă procedura are loc la notar, acesta calculează și încasează suma înainte de emiterea certificatului de moștenitor, virând ulterior banii către bugetul de stat. De exemplu, pentru o moștenire în valoare de 400.000 de lei, întârziată peste 2 ani, impozitul de plată va fi de 4.000 de lei.

În cazul succesiunilor finalizate în instanță, impozitul este stabilit ulterior de autoritatea fiscală, printr-o decizie de impunere emisă după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.

Când se plătește acest impozit

Impozitul devine exigibil în momentul finalizării succesiunii. La notar, plata se face înainte de emiterea certificatului de moștenitor, iar în instanță, după finalizarea procesului și emiterea deciziei de impunere de către fisc. Scopul acestei proceduri este calculul corect al sumei datorate, pe baza valorii reale a bunurilor și a cotei fiecărui moștenitor.

Alte taxe și costuri asociate succesiunii:

• onorariile notariale, stabilite conform tarifelor minimale în vigoare;
• taxa de intabulare, percepută de ANCPI, de regulă 0,15% din valoarea imobilului;
• taxe pentru acte suplimentare: certificate de stare civilă, extrase CF, adeverințe fiscale;
• costuri pentru documentații cadastrale sau expertize tehnice, dacă lipsesc;
• eventuale onorarii ale avocaților, în caz de litigii între moștenitori.

Astfel, deși impozitul în sine se aplică doar în situații specifice, procesul de moștenire presupune mai multe costuri obligatorii, pe care este important ca moștenitorii să le cunoască din timp pentru a evita surprizele neplăcute.