Cât de îndatorată este România față de restul Europei. Harta actualizată a datoriilor

După o perioadă marcată de crize economice și cheltuieli publice crescute, statele din Uniunea Europeană se confruntă în 2025 cu o nouă realitate fiscală. Datoria guvernamentală a blocului comunitar a început să se reducă treptat, însă diferențele dintre economiile europene rămân semnificative. România se situează printre țările cu un grad redus de îndatorare, în timp ce Franța, Grecia și Italia continuă să înregistreze cifre ridicate, conform celor mai recente date publicate de Eurostat.

Harta actualizată a datoriilor: Uniunea Europeană, o datorie medie de 82% din PIB

Potrivit analizei realizate de Eurostat și prelucrate de Profit.ro, raportul datorie/PIB al Uniunii Europene s-a situat la 82% în primul trimestru din 2025. Acest nivel marchează o scădere importantă față de 92% înregistrat în aceeași perioadă din 2021, semn că multe guverne europene au reușit să stabilizeze finanțele publice după impactul pandemiei și al crizei energetice.

Cu toate acestea, tabloul datoriilor rămâne inegal. În timp ce Grecia și Italia au reușit să reducă semnificativ povara financiară, alte economii, precum Franța, continuă să fie puternic afectate de creșterea cheltuielilor și de deficite record.

Grecia și Italia, încă în topul țărilor cele mai îndatorate

Grecia rămâne, și în 2025, statul cu cea mai mare datorie publică raportată la PIB, de 153%, deși în scădere față de 180% în 2022. Evoluția pozitivă se datorează relansării turismului, creșterii investițiilor imobiliare și transportului maritim, sectoare care au adus venituri importante la buget. În plus, guvernul elen a lansat, împreună cu gigantul financiar BlackRock, un fond de inovare și infrastructură de 1,2 miliarde de dolari, menit să atragă noi investitori străini.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Italia ocupă locul al doilea, cu un raport datorie/PIB de 138%. Chiar dacă nivelul rămâne ridicat, autoritățile italiene au reușit să reducă deficitul bugetar de la 7,2% din PIB în 2023 la 3,4% în 2024, în mare parte datorită creșterii încasărilor din taxe și impozite.

Datoriile țărilor din UE Sursă foto: Profit.ro

Franța, sub presiunea cheltuielilor și a agențiilor de rating

În schimb, Franța traversează o perioadă dificilă, cu o datorie guvernamentală care a urcat la 114% din PIB. Cheltuielile militare, reformele sociale și măsurile economice de sprijin au împins deficitul la cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.

Guvernul francez a încercat să echilibreze bugetul prin creșterea vârstei de pensionare și prin propunerea de eliminare a două sărbători naționale, măsuri care au provocat proteste masive în întreaga țară. În același timp, marile agenții internaționale de rating au reacționat: Fitch a retrogradat ratingul de credit al Franței, iar Moody’s a pus sub perspectivă negativă creditul suveran.

La finalul lunii septembrie 2025, datoria totală a Franței a atins un record istoric de 4.000 de miliarde de dolari, potrivit publicației Visual Capitalist.

Germania și România, modele de stabilitate fiscală

Pe de altă parte, Germania rămâne una dintre economiile solide ale Europei, cu o datorie guvernamentală de 62% din PIB, semnificativ sub media Uniunii Europene. Cu toate acestea, cheltuielile suplimentare pentru apărare, estimate la miliarde de euro, încep să se reflecte în bugetul federal, iar tendința este ușor ascendentă.

România, în schimb, se menține sub pragul de 60% din PIB, stabilit prin Tratatul de la Maastricht, ceea ce o plasează printre țările cu cel mai scăzut nivel de îndatorare din blocul comunitar. Potrivit datelor analizate de Eurostat, datoria publică a României este considerabil mai mică decât media europeană, fapt ce oferă o anumită stabilitate în contextul economic actual.

Această poziție avantajoasă poate fi explicată printr-o combinație între creșterea PIB-ului și o politică bugetară moderată, care a evitat acumularea rapidă a datoriei publice.

Perspective pentru anii următori

Deși Uniunea Europeană a reușit să reducă nivelul total al datoriilor, presiunea cheltuielilor militare și a măsurilor sociale ar putea inversa trendul în anii ce urmează. Economiștii avertizează că, deși unele state au făcut progrese semnificative, sustenabilitatea fiscală rămâne o provocare majoră pentru blocul comunitar.

Pentru România, menținerea datoriei publice sub nivelul de alertă reprezintă un avantaj strategic, însă provocările economice — de la inflație la investițiile în infrastructură — vor testa în continuare echilibrul bugetar al țării.