Cât au ajuns să câștige profesorii din meditații în 2024. Suma reală ar fi, de fapt, mult mai mare decât cea declarată la ANAF: „Cel puțin dublă”

În ultimii ani, piața meditațiilor din România s-a transformat într-un adevărat fenomen social și economic. Presiunea examenelor, lacunele din sistemul de învățământ și dorința părinților de a asigura un viitor mai bun copiilor lor au făcut ca acest tip de pregătire suplimentară să devină aproape o regulă. Datele oficiale confirmă amploarea fenomenului, însă părinții și specialiștii atrag atenția că realitatea din teren este chiar mai complexă și că veniturile profesorilor sunt, de fapt, considerabil mai mari decât cele raportate.

Industria meditațiilor – între cifre oficiale și sume reale

Potrivit datelor transmise de ANAF, în anul 2024 profesorii din România au declarat venituri de aproximativ 316 milioane de lei, echivalentul a peste 63 de milioane de euro, obținute exclusiv din meditații. Comparativ cu anul 2022, sumele raportate aproape s-au dublat, ceea ce reflectă atât o creștere a cererii, cât și o scumpire a ședințelor de pregătire.

Cu toate acestea, mulți părinți susțin că realitatea financiară este alta.

„Cred că ne dăm cu toții seama că valoarea este cel puțin dublă, dacă nu chiar mai mare. Știm cu toții că cel puțin doi elevi din trei, în marile aglomerări urbane, fac pregătire suplimentară”, a declarat Iuliana Constantinescu, reprezentantă a Asociației de părinți de la Liceul „Lucian Blaga”.

Prețurile meditațiilor – de la ședințe de grup la ore individuale

Un reportaj realizat de Antena 3 CNN arată că prețurile meditațiilor variază în funcție de materia predată, renumele profesorului și tipul de ședință. O pregătire în grup poate costa între 80 și 150 de lei de elev, în timp ce o ședință individuală depășește adesea 200 de lei. În unele cazuri, profesorii lucrează cu grupuri de până la șase elevi simultan, ceea ce duce la venituri consistente pentru câteva ore de muncă.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Un exemplu concret este oferit de Antonio, un elev care a picat examenul de Bacalaureat în iunie și a continuat pregătirea pe parcursul verii:

„La română și la mate. La biologie nu am găsit profesor”, a povestit acesta, explicând cât de mare este cererea pe piață.

Părinții și elevii, prinși între nevoia de performanță și costuri mari

Deși meditațiile au devenit o soluție pentru recuperarea materiei și pentru reușita la examene, nu toți elevii își permit astfel de ore.

„Avem un număr mare de analfabeți funcționali. Numărul va continua să crească, pentru că nu toți își permit să ofere bani pentru meditații”, avertizează Ciprian Necula, sociolog.

În același timp, părinții acuză că la școală profesorii nu reușesc – sau nu își dau interesul – să acopere materia în ritmul necesar. Această realitate îi împinge pe elevi către pregătiri suplimentare, transformând fenomenul într-o industrie generalizată.

„Nu mai e un fenomen izolat, este un fenomen generalizat care trebuie reglementat”, a spus și Daniela Vișoianu, expert în educație.

Ce urmează: presiunea comasărilor școlare

Cererea pentru meditații ar putea crește și mai mult în viitor, avertizează sindicatele și specialiștii, din cauza comasărilor școlare. Clasele mai numeroase și supraîncărcate vor face și mai dificilă predarea eficientă. Situația este și mai complicată în mediul rural, unde în aceeași sală de clasă pot învăța copii din cicluri diferite.

„Sunt situații în care sunt la un loc elevi de clasele a II-a, a III-a și a IV-a. Ce să facă acel învățător? Cum să îi învețe pe acei copii?”, a subliniat Simion Hăncescu, președintele FSLI.

Un studiu realizat de organizația Salvați Copiii arată că peste 65% dintre elevi și liceeni fac meditații, iar experții consideră că fenomenul nu poate fi stopat decât printr-o schimbare structurală a școlii românești.

Piața meditațiilor din România a ajuns la dimensiuni uriașe și continuă să crească, deși cifrele oficiale nu reflectă întreaga realitate. Pentru mulți elevi, meditațiile au devenit o condiție esențială pentru reușita la examene, însă costurile mari îi lasă pe alții în urmă, accentuând inegalitățile din educație.