Care este termenul de acceptare a moştenirii. Lege: nu se poate prelungi

​În legislația românească, termenul pentru acceptarea moștenirii este strict reglementat și nu poate fi prelungit. Conform articolului 1103 din Codul Civil, moștenitorii au la dispoziție un an de la data decesului pentru a-și exercita dreptul de opțiune succesorală, adică pentru a accepta sau a renunța la moștenire. Dacă acest termen este depășit fără a fi luată o decizie, se consideră că moștenitorul a renunțat tacit la moștenire.​

Acceptarea moștenirii

Acceptarea moștenirii poate fi realizată în două moduri:​

Acceptare expresă: Se face printr-o declarație autentică, de obicei în fața unui notar public. Această declarație este înregistrată în Registrul Național Notarial privind Evidența Opțiunilor Succesorale (RNNEOS), asigurând astfel transparența și legalitatea procesului. ​

Citește și: Când este văduva obligată să împartă moștenirea cu frații soțului decedat. Situația, explicată de un avocat

Ce trebuie să adaugi în sol ca să obții o recoltă de castraveți fără gust amar. Trucul simplu pentru o cultură gustoasă

Obiceiul banal care îți poate distruge frigiderul: Ce nu trebuie să faci niciodată

Acceptare tacită: Are loc atunci când moștenitorul săvârșește acte care implică în mod necesar intenția de a accepta moștenirea, cum ar fi administrarea bunurilor succesorale sau achitarea datoriilor defunctului. ​

Consecințele depășirii termenului de un an

Neexercitarea dreptului de opțiune succesorală în termenul de un an are consecințe juridice semnificative. Moștenitorul care nu acceptă moștenirea în acest interval pierde dreptul de a o revendica ulterior, fiind considerat că a renunțat implicit la aceasta. Este esențial ca moștenitorii să fie conștienți de această limitare temporală și să acționeze în consecință pentru a-și proteja drepturile succesorale. ​

Citește și: Pot fi declarat străin de moştenire chiar dacă nu fac declaraţie de renunţare? Explicaţia avocaţilor

Excepții de la termenul general

Există anumite situații specifice în care termenul de un an nu începe să curgă de la data decesului:​

• Nașterea moștenitorului după deschiderea moștenirii: În acest caz, termenul de un an începe să curgă de la data nașterii moștenitorului. ​
• Declararea judecătorească a morții: Dacă decesul este constatat printr-o hotărâre judecătorească, termenul începe de la data înregistrării morții în registrul de stare civilă. ​
• Descoperirea unui testament ulterior: Dacă un testament este descoperit după deschiderea moștenirii, termenul de un an pentru legatar începe de la data la care acesta a cunoscut sau trebuia să cunoască legatul său. ​
• Cunoașterea tardivă a legăturii de rudenie: Dacă un moștenitor află despre legătura sa de rudenie cu defunctul după deschiderea moștenirii, termenul începe de la data la care a luat cunoștință de această legătură. ​

Citește și: Bunurile care nu pot fi lăsate moştenire prin testament. Detaliu cheie în succesiune

Importanța respectării termenului legal

Este crucial ca moștenitorii să fie proactivi și să își exercite dreptul de opțiune succesorală în termenul legal de un an. Neîndeplinirea acestei obligații poate duce la pierderea definitivă a dreptului de a moșteni. De asemenea, este recomandat ca moștenitorii să consulte un notar public sau un avocat specializat în drept succesoral pentru a se asigura că toate demersurile necesare sunt efectuate corect și la timp.​

În concluzie, termenul de acceptare a moștenirii în legislația românească este de un an de la data decesului și nu poate fi prelungit. Moștenitorii trebuie să fie vigilenți și să acționeze în cadrul acestui interval pentru a-și proteja drepturile succesorale și pentru a evita pierderea moștenirii prin renunțare tacită.