Capitolul la care România este pe ultimul loc în UE. Are un scor mai slab decât Ungaria, Cehia și Croația, iar progresul este aproape zero, în ultimii ani

România ocupă și în 2024 ultimul loc în clasamentul Indexului egalității de gen, publicat anual de Institutul European pentru Egalitate de Gen (EIGE). Cu un scor de 57,5 puncte din 100, țara noastră este devansată de toate celelalte 26 de state membre, inclusiv de vecine precum Ungaria, Cehia sau Croația, state care, în mod tradițional, nu sunt în fruntea clasamentului când vine vorba de politici de egalitate.

Egalitatea de gen, capitolul la care România este repetentă

Indicele EIGE este unul dintre cele mai importante instrumente de măsurare a progresului privind egalitatea de gen în Europa și analizează șase domenii cheie: muncă, bani, cunoaștere, timp, putere și sănătate. Scorul maxim este 100, ceea ce indică egalitate completă între femei și bărbați, iar scorul 1 semnalează o inegalitate extremă.

România nu doar că este pe ultimul loc, dar a făcut și progrese minime în ultimii ani. Potrivit raportului, țara a stagnat în majoritatea domeniilor analizate, iar acolo unde au existat mici îmbunătățiri, acestea nu au fost suficiente pentru a schimba locul ocupat în clasament.

Domeniul ”putere”, principala sursă de inegalitate

Cel mai slab punctaj obținut de România se regăsește în domeniul „putere”, care reflectă participarea femeilor în procesul decizional politic, economic și social. Deși în 2023 proporția femeilor în funcții ministeriale a crescut de la 9% la 30%, România continuă să aibă una dintre cele mai scăzute rate de reprezentare feminină în parlament din întreaga Uniune Europeană.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Conform raportului, doar 19% dintre parlamentarii români erau femei în 2023, echivalentul a 87 din totalul de 466 de mandate. Nici alegerile din decembrie 2024 nu au adus o schimbare semnificativă: doar 101 femei au fost alese, ceea ce reprezintă aproximativ 21% din total. Partidele cu cele mai multe reprezentante în legislativ sunt PSD și AUR, în timp ce PNL are doar 9 femei în rândul celor 71 de parlamentari.

Spre deosebire de alte 11 state membre ale UE – precum Franța, Spania, Belgia sau Italia – România nu are cote de gen obligatorii pentru alegerile parlamentare. În 2023, 56 de organizații neguvernamentale au cerut introducerea unui sistem de alternanță pe listele electorale pentru a asigura o reprezentare echitabilă între femei și bărbați, însă propunerea nu a fost legiferată.

Progrese minime în alte domenii și o stagnare îngrijorătoare

În domeniul „timp”, România a obținut scorul cel mai bun în comparație cu celelalte componente ale indexului. Aici, țara noastră s-a clasat pe locul 8 în Uniunea Europeană în 2022, în special datorită participării în activități sociale și de îngrijire. Totuși, raportul subliniază că acest progres nu înseamnă o redistribuire echitabilă a responsabilităților, ci reflectă mai degrabă faptul că femeile continuă să preia o mare parte a muncii neremunerate în gospodărie, limitându-le astfel accesul la oportunități de muncă, dezvoltare personală și timp liber.

În ceea ce privește domeniul „bani”, inegalitățile devin și mai evidente după vârsta de 50 de ani, când femeile încep să resimtă puternic efectele unei vieți marcate de responsabilități de îngrijire și întreruperi profesionale. Deși în domeniul „cunoaștere” femeile sunt majoritare în rândul absolvenților de studii superioare, segregarea pe domenii persistă – anumite sectoare, cum ar fi IT sau ingineria, rămân dominate de bărbați, ceea ce afectează mobilitatea economică a femeilor.

În domeniul sănătății, progresul este aproape inexistent la nivel european, iar România nu face excepție. Cu doar 1,8 puncte câștigate din 2010 până în prezent în această zonă, raportul arată că politicile publice de sănătate nu integrează în mod suficient dimensiunea de gen.

România în context european. O ”uniune a egalității” greu de atins

Indicele egalității de gen pentru 2024 scoate în evidență și contrastul dintre România și țările aflate în fruntea clasamentului. Suedia, liderul tradițional în acest domeniu, a obținut un scor de 82 de puncte, urmată de Olanda, Danemarca și Franța. La polul opus, România, Slovacia și Ungaria rămân cu mult în urma mediei Uniunii Europene, care este de 71 de puncte.

Malta, Cehia și Lituania sunt statele care au înregistrat cele mai mari progrese față de anul anterior, ceea ce demonstrează că îmbunătățirile sunt posibile atunci când politicile publice sunt gândite strategic. EIGE atrage atenția că, în ciuda unor progrese punctuale, „orice câștig obținut cu greu este fragil” și că o Europă egală și incluzivă nu poate fi realizată fără angajamente ferme din partea guvernelor.

Carlien Scheele, directoarea EIGE, avertizează în raport că „egalitatea de gen este fundamentul unei Europe mai puternice. Progresul este posibil, dar îl vom menține doar prin acțiuni îndrăznețe și susținute. Fie ne angajăm pe deplin pentru egalitate, fie lăsăm inegalitățile structurale să persiste”.

România, departe de standardele europene

Datele prezentate de EIGE pentru anul 2024 confirmă o realitate deja cunoscută: România nu reușește să avanseze în mod semnificativ pe calea egalității de gen. Lipsa cotelor legislative, participarea redusă a femeilor în politică, disparitățile salariale și sociale, precum și distribuția inechitabilă a responsabilităților familiale sunt doar câteva dintre cauzele care contribuie la poziția codașă a țării.

În lipsa unor măsuri legislative clare și a unei voințe politice susținute, progresul rămâne lent, iar decalajul față de restul Europei continuă să crească. România are de făcut pași concreți dacă își dorește să se alinieze la valorile și standardele Uniunii Europene în materie de egalitate de gen.