Canicula ultimilor ani a luat o pauză luna trecută, dar căldura extremă revine. Planeta fierbe în continuare

Luna mai 2025 a adus o surpriză înregistrată de meteorologi: după aproape doi ani de temperaturi record lunare consecutive, planeta a experimentat o ușoară „pauză” termică. A fost „doar” a doua cea mai caldă lună mai din istorie, depășită de luna mai 2024. Însă, departe de a fi un semn de răcire globală, această scădere relativă este, potrivit oamenilor de știință, doar liniștea dinaintea unui nou val de căldură extremă.

Temperaturile globale au fost cu 1,4°C mai ridicate decât media perioadei preindustriale (1850-1900), iar specialiștii avertizează că revenirea la pragul critic de +1,5°C este iminentă. Sistemul climatic global continuă să se încălzească, alimentat de emisiile de gaze cu efect de seră provenite în principal din arderea combustibililor fosili.

O primăvară cu temperaturi record, în ciuda „pauzei” din mai

Potrivit Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice (C3S) al Uniunii Europene, luna mai a întrerupt o serie dramatică de 21 de luni în care temperaturile globale medii lunare au fost constant cu peste 1,5°C față de perioada preindustrială. Cu toate acestea, întreaga primăvară 2025 (martie – mai) rămâne a doua cea mai caldă înregistrată vreodată în emisfera nordică.

Directorul C3S, Carlo Buontempo, a explicat că „pauza” din luna mai nu ar trebui interpretată drept o inversare de trend: „Deși ar putea oferi o scurtă pauză pentru planetă, ne așteptăm ca pragul de 1,5°C să fie depășit din nou în viitorul apropiat, din cauza încălzirii continue a sistemului climatic”.

Altfel spus, fenomenul de încălzire globală nu s-a estompat, ci doar s-a manifestat mai puțin violent o lună, înainte de a reveni în forță.

Groenlanda și Islanda, lovite de valuri de căldură neobișnuite

Un alt semn îngrijorător vine din regiunile arctice. Un studiu al grupului World Weather Attribution arată că în luna mai s-au înregistrat temperaturi cu până la 3°C peste normal în Groenlanda și Islanda, generând o topire accelerată a calotelor glaciare.

„Chiar și țările cu climă rece se confruntă cu temperaturi fără precedent”, a declarat Sarah Kew, cercetătoare la Institutul Meteorologic Regal al Țărilor de Jos și coautoare a studiului. Impactul acestor valuri de căldură asupra ghețarilor ar putea contribui semnificativ la creșterea nivelului mărilor, accelerând efectele schimbărilor climatice.

Aceste evoluții întăresc concluzia că actuala criză climatică afectează toate regiunile lumii, indiferent de latitudine sau anotimp.

Ținta de +1,5°C, aproape imposibil de atins

În cadrul Acordului de la Paris, țările lumii s-au angajat să limiteze încălzirea globală la sub 2°C, de preferat la 1,5°C peste valorile preindustriale. Dar din ce în ce mai mulți experți avertizează că acest obiectiv devine nerealist în lipsa unor acțiuni radicale și imediate pentru reducerea emisiilor.

Deși, din punct de vedere tehnic, pragul de 1,5°C este considerat a fi depășit doar dacă media se menține pe mai mulți ani sau decenii, succesiunea tot mai frecventă de luni și ani „peste limită” sugerează că planeta se apropie de un punct critic.

Oamenii de știință îndeamnă guvernele să accelereze măsurile pentru eliminarea progresivă a combustibililor fosili și reducerea drastică a emisiilor de carbon. Altfel, scenariile de criză climatică severă ar putea deveni realitate în doar câțiva ani.