Când poate fi succesiunea atacată în instanţă? Situaţiile clare din lege

Moștenirea unei persoane decedate nu este întotdeauna un proces lipsit de complicații. Deși succesiunea se finalizează, de regulă, prin intermediul unui notar, există situații în care moștenitorii sau alte persoane interesate consideră că drepturile le-au fost încălcate. În astfel de cazuri, legea permite atacarea succesiunii în instanță. Explicăm când și cum poate fi contestată o succesiune, ce termene trebuie respectate și ce probe sunt necesare pentru a susține o astfel de acțiune.

Când poate fi succesiunea atacată în instanţă

Succesiunea – procesul prin care moștenirea unei persoane decedate este transmisă urmașilor – este reglementată strict de Codul civil. Totuși, nu de puține ori apar neînțelegeri între moștenitori sau între aceștia și terți, care pot duce la conflicte juridice. Legea prevede clar în ce condiții poate fi atacată succesiunea în instanță și ce pași trebuie urmați.

1. Succesiunea nu este definitivă până nu este acceptată

Succesiunea poate fi acceptată expres sau tacit de către moștenitori. În lipsa unui act notarial sau a unei manifestări clare de voință, orice act care implică administrarea bunurilor moștenite poate echivala cu o acceptare tacită. Acceptarea succesiunii este însă ireversibilă, iar o dată făcută, nu mai poate fi retrasă.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

2. Contestația privind calitatea de moștenitor

Una dintre cele mai frecvente situații în care succesiunea este atacată în instanță este cea în care o persoană pretinde că are dreptul legal de a moșteni, dar a fost omisă din procedură. Aceasta poate solicita anularea certificatului de moștenitor eliberat de notar și deschiderea unui nou proces succesoral.

Exemplu: un copil născut în afara căsătoriei, nerecunoscut oficial la momentul decesului părintelui, poate cere stabilirea paternității și implicit recunoașterea calității de moștenitor.

3. Viciile de consimțământ

Dacă moștenitorii dovedesc faptul că au fost constrânși, induși în eroare sau nu au fost informați corect în timpul procedurii notariale, aceștia pot solicita anularea actelor emise. Este esențial să se demonstreze că viciul de consimțământ a influențat direct rezultatul succesiunii.

4. Există un testament contestat

Un alt motiv pentru care succesiunea poate fi atacată în instanță este existența unui testament a cărui autenticitate sau valabilitate este pusă sub semnul întrebării. Dacă se dovedește că defunctul nu avea capacitate de exercițiu la momentul întocmirii testamentului sau că documentul a fost falsificat, instanța poate anula actul și redeschide procedura succesorală.

5. Fraudarea moștenirii

În cazurile în care unul dintre moștenitori sau un terț a ascuns intenționat bunuri, a manipulat lista de moștenitori sau a influențat în mod ilegal împărțirea averii, orice parte interesată are dreptul să atace succesiunea. Asemenea cazuri se pot transforma în litigii complexe și de lungă durată.

6. Termenul de prescripție

Acțiunea în instanță pentru anularea certificatului de moștenitor se poate introduce în termen de 3 ani de la data la care persoana interesată a aflat despre emiterea acestuia, dar nu mai târziu de 10 ani de la deschiderea succesiunii, dacă nu sunt incidente alte prevederi speciale.

Atacarea unei succesiuni în instanță este posibilă doar în condiții bine definite de lege. Fie că este vorba de excluderea nejustificată a unui moștenitor, de un testament discutabil sau de posibile fapte de fraudă, cei interesați au dreptul legal să conteste procedura succesorală. Consultarea unui avocat specializat în dreptul familiei sau în drept succesoral este esențială pentru a parcurge pașii legali și a apăra drepturile patrimoniale.