Calcul cote succesorale legale. Cum se împarte exact moştenirea? Cine primeşte mai mult

Moștenirea este un subiect sensibil, dar inevitabil în viața fiecăruia. După decesul unei persoane, bunurile acesteia sunt împărțite moștenitorilor legali conform legislației în vigoare. Dar cine are dreptul la moștenire și ce cotă îi revine fiecăruia? Iată cum se face împărțirea moștenirii conform Codului Civil din România.

Cine sunt moștenitorii legali?

Codul Civil stabilește patru clase de moștenitori legali, iar moștenirea se atribuie în funcție de clasa din care fac parte rudele celui decedat:

• Clasa I: Descendenții (copiii, nepoții, strănepoții) au prioritate absolută.
• Clasa a II-a: Ascendenții privilegiați (părinții defunctului) și colateralii privilegiați (frații și surorile).
• Clasa a III-a: Ascendenții ordinari (bunicii defunctului).
• Clasa a IV-a: Colateralii ordinari (unchi, mătuși, verișori primari).

Dacă există moștenitori într-o clasă superioară, cei din clasele inferioare nu au dreptul la moștenire.

Ce cotă moștenesc soțul supraviețuitor și copiii?

Dacă defunctul era căsătorit și avea copii, împărțirea averii se face astfel:

Horoscopul zilei de sâmbătă, 15 martie 2025. Zodia care va fi nevoită să facă schimbări majore

Adevărul despre relația dintre Pescobar și Gianina Crișan: „Suntem frați care au făcut un copil”

• Soțul supraviețuitor moștenește 1/4 din avere.
• Copiii moștenesc împreună 3/4, împărțit egal între ei.
• Dacă un copil a decedat înaintea defunctului, partea sa revine propriilor copii (nepoții defunctului).

Dacă defunctul nu avea copii, averea se împarte între soțul supraviețuitor și alte rude, conform claselor de moștenitori.

Ce se întâmplă în cazul unui testament?

Dacă defunctul a lăsat un testament, moștenirea se împarte conform dorinței acestuia, însă cu respectarea rezervei succesorale.

Potrivit legii, soțul și copiii (sau alți moștenitori rezervatari) au dreptul la cel puțin jumătate din moștenirea legală, chiar dacă testamentul prevede altceva.

Moștenirea fără succesiune – ce riscuri există?

Dezbaterea succesiunii nu este obligatorie, însă este esențială pentru a putea valorifica bunurile moștenite. Fără finalizarea succesiunii, imobilele nu pot fi vândute, iar moștenitorii nu vor avea acces la conturile bancare ale defunctului sau posibilitatea de a modifica titularii unor contracte de utilități.

În absența acestei proceduri, bunurile rămân într-o stare de indiviziune, ceea ce poate crea dificultăți în administrarea și folosirea acestora. De asemenea, lipsa dezbaterii succesiunii poate duce la conflicte între moștenitori și la întârzieri în gestionarea patrimoniului lăsat de defunct.

Ce se întâmplă dacă un moștenitor refuză succesiunea?

Moștenitorii au dreptul de a accepta sau de a renunța la moștenire într-un termen de un an de la data decesului defunctului. Acceptarea poate fi expresă, printr-o declarație notarială, sau tacită, prin acțiuni care dovedesc intenția de a prelua bunurile moștenirii.

Dacă moștenitorii nu își exprimă opțiunea în acest interval, se consideră că au renunțat la moștenire, iar cota lor succesorală se redistribuie celorlalți moștenitori conform regulilor legale.

În cazul în care nu există alți moștenitori, bunurile pot reveni statului. Astfel, este important ca moștenitorii să fie informați și să ia o decizie în termenul legal pentru a evita pierderea drepturilor succesorale.