Bunătatea te face mai fericit decât un salariu mai mare, arată un studiu recent
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/03/Bunatatea-te-face-mai-fericit-decat-un-salariu-mai-mare-arata-un-studiu-recent.jpg)
Într-o perioadă în care lumea pare tot mai marcată de conflicte și incertitudini, un nou raport global aduce o rază de speranță, subliniind că majoritatea oamenilor încă practică acte de bunătate în mod regulat. Raportul Fericirii Mondiale, lansat anual de Ziua Internațională a Fericirii, a analizat nivelurile de generozitate și bunăstare la nivel global, evidențiind impactul acestor factori asupra fericirii colective.
Bunătatea, un element fundamental al societății
Raportul, realizat în colaborare cu Gallup, Centrul de Cercetare pentru Wellbeing al Universității din Oxford și Rețeaua de Soluții pentru Dezvoltare Durabilă a ONU, arată că, în ciuda provocărilor actuale, oamenii continuă să își manifeste generozitatea. Conform datelor analizate, 70% dintre persoanele chestionate au efectuat cel puțin un gest de bunătate în ultima lună. Aceste gesturi includ donații financiare, muncă voluntară și acte de generozitate față de străini.
Dr. Felix Cheung, coautor al raportului și profesor asistent de psihologie la Universitatea din Toronto, a evidențiat importanța acestor date:
„Este un număr foarte, foarte mare. Ar trebui să ne uităm la acel procent și să ne simțim bine. Șapte din zece oameni au făcut un lucru frumos în ultima lună.”
Tendințele bunăvoinței în contextul global
Pe parcursul pandemiei de COVID-19, s-a observat o creștere semnificativă a actelor de generozitate. Deși nivelurile au scăzut ușor după pandemie, ele rămân mai ridicate decât înaintea crizei sanitare.
„Chiar dacă lumea pare dificilă în acest moment, este încurajator să vedem că oamenii continuă să facă gesturi de bunătate și generozitate”, a declarat dr. Lara Aknin, profesor de psihologie socială la Universitatea Simon Fraser din Columbia Britanică și editor al raportului.
Legătura dintre generozitate și fericire
Conform raportului, actele de generozitate contribuie la fericirea personală mai mult decât obținerea unui venit mai mare. Ilana Ron-Levey, director general al sectorului public la Gallup, a subliniat acest aspect: „Actele de generozitate prevăd fericirea chiar mai mult decât câștigarea unui salariu mai mare.”
Dr. Aknin a analizat acest fenomen printr-un experiment desfășurat pe mai multe continente. Participanții au primit o sumă mică de bani și au fost rugați să o cheltuiască fie pentru ei înșiși, fie pentru altcineva. Rezultatele au arătat că cei care au ales să facă un gest de generozitate au raportat niveluri mai mari de fericire.
„În toate studiile noastre, oamenii care cheltuie bani în mod generos se simt mai fericiți decât cei care îi cheltuie doar pentru ei”, a explicat Aknin.
Percepția asupra generozității și „decalajul de empatie”
Deși mulți oameni sunt generoși, percepția generală asupra nivelului de bunătate în societate este pesimistă. Unul dintre indicatorii utilizați în raport a fost întrebarea: „Crezi că un portofel pierdut îți va fi returnat de un străin?” Rezultatele au arătat că în SUA, de exemplu, doar o treime dintre respondenți au crezut că un portofel pierdut ar fi returnat, în timp ce, în realitate, două treimi dintre portofele au fost efectiv returnate.
Acest fenomen, numit „decalajul de empatie”, sugerează că oamenii subestimează bunătatea celor din jur, ceea ce poate influența negativ interacțiunile sociale.
„Dacă ne așteptăm la ce e mai rău de la ceilalți, ne raportăm la lume cu teamă, iar asta afectează bunăstarea noastră”, a explicat Aknin.
Cum putem întări comunitățile prin generozitate?
Raportul sugerează că acest decalaj de percepție poate fi redus prin consolidarea conexiunilor sociale. Aknin propune trei principii esențiale pentru ca actele de generozitate să fie mai eficiente:
- Conectare socială – Interacțiunile directe, precum invitarea cuiva la o cafea, au un impact mai pozitiv decât simpla trimitere a unei sume de bani.
- Alegere liberă – Generozitatea este mai benefică atunci când vine din dorința proprie, nu din obligație.
- Impact vizibil – A vedea efectele gesturilor noastre amplifică sentimentul de satisfacție și fericire.
Un alt indicator analizat în raport a fost frecvența meselor luate singur. Studiul a arătat că unul din patru americani a mâncat singur toate mesele într-o zi, o creștere de 53% față de 2003. Această tendință poate contribui la izolare socială, afectând atât fericirea, cât și nivelul de generozitate.
Modele de succes: Țările nordice și comunitatea
În contrast cu această tendință, țările nordice continuă să conducă în clasamentele fericirii, datorită unui sentiment puternic de comunitate și conexiune socială.
„Sentimentul de apartenență și sprijinul comunitar sunt factori cheie care mențin Finlanda și alte state nordice în topul clasamentelor de fericire”, a concluzionat Ron-Levey.
Într-o lume în care percepțiile pot fi mai sumbre decât realitatea, raportul arată că bunătatea rămâne o forță puternică, capabilă să îmbunătățească nu doar viața celor care o primesc, ci și pe a celor care o oferă.