Bruxelles-ul pune taxă pe carbon la mașinile de spălat, aragazuri și unelte de grădinărit. Cum te va afecta și ce trebuie să știi în plus

Uniunea Europeană face un nou pas în lupta cu poluarea: taxa pe carbon de la frontieră nu va mai viza doar materiile prime grele, precum oțelul sau îngrășămintele, ci începe să „coboare” direct în viața de zi cu zi a consumatorilor. Mașinile de spălat, aragazurile, ușile de mașină și uneltele de grădinărit vor intra treptat sub incidența mecanismului CBAM, ceea ce poate însemna prețuri ceva mai mari pentru produsele importate, mai ales cele fabricate în țări cu producție „murdară” și fără taxe serioase pe poluare, noteaza Financial Times.

Ce este taxa pe carbon la frontieră și de ce se extinde

Carbon Border Adjustment Mechanism (CBAM) este un sistem prin care UE taxează importurile cu amprentă mare de carbon, pentru a nu fi dezavantajate industriile din interiorul blocului care plătesc deja pentru emisiile lor prin schema europeană de tranzacționare a certificatelor (ETS). În prezent, taxa se aplică în special sectoarelor precum oțel, aluminiu, ciment, îngrășăminte sau energie electrică.

Acum, Bruxelles-ul vrea să extindă mecanismul și la produse finite – de la uși de mașină și unelte de grădină, până la mașini de spălat și aragazuri. Motivul este simplu: să oprească ocolirea regulilor. Fără această extindere, unele companii ar putea muta producția în țări vecine, unde prelucrează oțel sau aluminiu în produse finite și apoi le exportă în UE fără taxa pe carbon aplicată materialului de bază.

Oficialii europeni spun că lista produselor va fi stabilită în funcție de cât „conținut CBAM” au – adică cât oțel, aluminiu sau alte materiale deja taxate conțin – și de riscul ca producția lor să fie mutată în afara Uniunii.

Horoscop 8 decembrie 2025. Ziua marilor schimbări pentru trei zodii

Peste 400.000 de euro, obținuți la o gală caritabilă din București, vor sprijini comunitățile locale

Cine câștigă, cine pierde și cât simte consumatorul

În teorie, marii câștigători sunt producătorii europeni, care deja plătesc în jur de 80 de euro pe tonă de CO₂ emis și se plâng de concurența „murdară” din afara blocului. Applia, organizația producătorilor de electrocasnice din UE, susține că extinderea CBAM la produse finite va duce la o „concurență mai corectă la nivel global”.

Pe de altă parte, industrii precum auto (prin ACEA) sau sectorul energiei solare avertizează că extinderea taxei poate aduce costuri suplimentare, birocrație și riscul de scumpiri bruște sau lipsă de produse dacă tranziția nu este făcută gradual.

Pentru consumatorul obișnuit, efectele nu vor fi de azi pe mâine, dar pot apărea creșteri de preț la produsele importate, în special la cele fabricate în țări cu mix energetic foarte poluant și fără mecanisme serioase de preț al carbonului. Producătorii vor decide dacă absorb o parte din cost sau îl transferă integral în prețul de raft.

În paralel, Comisia Europeană lucrează și la un sistem de subvenții pentru exportatori, astfel încât companiile europene care vând în afara UE să nu fie penalizate în fața concurenților din state cu reguli mai relaxate privind emisiile. Rămâne însă întrebarea de unde vor veni banii, pentru că veniturile CBAM sunt deja repartizate în bugetul UE.

Pentru moment, un lucru e clar: lupta cu emisiile nu se mai poartă doar în fabrici și centrale, ci începe să se vadă direct și pe etichetele produselor din magazin.