Au îngropat o urnă cu apă. Ida Straus a refuzat să se salveze, preferând să se scufunde alături de soțul ei, Isidor, pe Titanic: ”Unde mergi tu, merg și eu!”

În dimineața zilei de 5 aprilie 1912, RMS Titanic, cel mai mare și luxos pachebot construit până la acea vreme, se scufunda în Oceanul Atlantic, după ciocnirea de un aisberg. Peste 1500 de oameni și-au găsit sfârșitul în acea noapte fatidică, cei mai mulți dintre ei fiind înghițiți de apele înghețate. Printre cei care au plecat în eternitate și au coborât în adâncuri odată cu epava vasului au fost celebri Isidor și Ida Straus, a căror poveste de dragoste a emoționat generații întregi, de-a lungul ultimului secol.

Isidor și Ida Straus, născuți în aceeași zi și predestinați să fie împreună

În istoria tragică a naufragiului Titanicului, puține povești emoționează și inspiră mai mult decât cea a cuplului Isidor și Ida Straus.

Imaginea din filmul „Titanic” (1997), în care doi bătrâni se retrag în pat și își așteaptă sfârșitul împreună, este inspirată chiar din viața lor.

În spatele acelei secvențe tulburătoare se ascunde o poveste de dragoste autentică, construită pe loialitate, respect și un devotament profund care a sfidat chiar și moartea.

Ce se duce obligatoriu la cimitir de Izvorul Tămăduirii pentru sufletul celor adormiți. Lista completă

Horoscopul zilei de vineri, 25 aprilie 2025. Zodia care trebuie să evite conflictele, nu aduc nimic bun

Isidor și Ida Straus păreau sortiți unul altuia încă de la început. Ambii s-au născut pe 6 februarie, în familii evreiești, și au emigrat din Germania în America în tinerețea lor.

Destinul i-a adus împreună într-o poveste de dragoste discretă, dar puternică. Cei doi s-au căsătorit în 1871, punând bazele unei vieți de familie împlinite și a unui parteneriat de neclintit.

Isidor și-a construit cariera lucrând în afacerea familiei, L. Straus & Sons, specializată în ceramică. Mai târziu, compania a devenit furnizor de articole de sticlă și porțelanuri pentru celebrul magazin Macy’s, unde Isidor a urcat treptat până la poziția de co-proprietar al întregului lanț.

Deși era un om de afaceri ocupat, legătura dintre el și soția sa nu a fost niciodată umbrită de responsabilitățile profesionale. Ori de câte ori erau nevoiți să se despartă, cei doi își scriau scrisori pline de tandrețe, un obicei rar și emoționant care dovedește profunzimea relației lor.

Vezi și: „Titanic: renașterea digitală” – cea mai precisă reconstrucție a celebrei epave, pe National Geographic

Soarta i-a ”împins” să călătorească pe Titanic, schimbându-și planurile pe ultima sută de metri

nițial, Isidor și Ida Straus nu aveau în plan să se îmbarce pe Titanic. Deținători ai biletului cu numărul 17483 și cazați în cabina C55, ei se aflau în Europa și se pregăteau să revină acasă, la New York.

Totuși, o grevă a cărbunelui în Anglia le-a dat planurile peste cap. Nava cu care urmau să călătorească a fost nevoită să cedeze combustibil către un alt vas – noul și mediatizatul RMS Titanic, aflat la prima sa călătorie transatlantică.

Așa se face că Isidor și Ida, însoțiți de menajera lor, Ellen Bird, au ajuns la bordul vasului care avea să intre în istorie. Nu și-au imaginat nicio clipă că acea călătorie avea să fie ultima.

În noaptea de 14 spre 15 aprilie 1912, când Titanic a lovit aisbergul care l-a condamnat, cei doi soți se aflau printre pasagerii de pe punte. Când evacuarea a început, li s-a oferit ocazia de a urca în barca de salvare nr. 8.

Colonelul Archibald Gracie, un alt pasager care se împrietenise cu Isidor, a încercat să o convingă pe Ida să urce. Inițial, ea a acceptat, dar când a realizat că soțului ei nu i se permite să urce, s-a răzgândit imediat.

Ida și Isidor Straus, alături de cei 6 copii ai lor. Fotografie de epocă

Un jurământ respectat până la capăt: „Am trăit împreună mulți ani. Unde mergi tu, merg și eu”

Refuzul lui Isidor de a ocupa un loc în barcă, în ciuda poziției sale sociale și a averii, este un gest de o noblețe rară. El a declarat răspicat că nu va pleca înaintea femeilor și copiilor care încă nu erau în siguranță. Refuzul lui a fost urmat de o decizie și mai emoționantă: Ida a ales să rămână lângă el.

„Am trăit împreună mulți ani. Unde mergi tu, merg și eu”, a spus ea, refuzând să fie salvată fără soțul ei.

Cuvintele ei au devenit emblematice pentru loialitatea și iubirea necondiționată care i-au legat întreaga viață.

Ultima imagine a celor doi soți în viață este de o liniște sfâșietoare: așezați unul lângă altul pe scaunele de pe punte, în timp ce nava se scufunda în apele înghețate ale Atlanticului. A fost modul lor de a înfrunta moartea, împreună, fără teamă, așa cum trăiseră.

Vezi și: ”Vine spre noi, ne lovește!” Povestea tragică a ”Titanicului” românesc. Cum s-a scufundat Independența, cea mai mare navă construită vreodată în România

Trupul lui a fost găsit. Al ei, niciodată

Corpul lui Isidor Straus a fost găsit ulterior de echipele de salvare. În buzunarele hainei sale căptușite cu blană se afla un medalion din aur și onix, care conținea fotografii cu copiii lor.

Trupul Idei, însă, nu a fost niciodată recuperat. În memoria ei, familia a pus într-o urnă apă de ocean, simbolizând locul în care și-a găsit sfârșitul.

Cei doi sunt comemorați printr-un cenotaf ridicat în Mausoleul Straus din Cimitirul Woodlawn, Bronx, New York. Pe monument stă dăltuit un verset profund din „Cântarea Cântărilor”:

„Multe ape nu pot stinge dragostea, nici potopurile nu o pot îneca.”

Câteva cuvinte. Frumoase, dar profunde, ce descriu perfect legătura dintre Isidor și Ida, o iubire care nu a putut fi înfrântă nici măcar de moarte. Verișoara lui Isidor, doamna Bessinger, a spus cu convingere, imediat după ce a auzit de tragedie:

„Cunoscând-o pe doamna Straus, suntem siguri că, în loc să își părăsească soțul, a rămas pe navă. Dacă lui nu i s-a permis să urce într-una dintre bărcile mici, fără îndoială că amândoi sunt pierduți.”

Ida si Isidor Straus au murit împreună pe Titanic. Fotografie de epocă

O lecție despre dragoste, onoare și sacrificiu

Povestea lui Isidor și Ida Straus nu este doar una despre moarte, ci despre alegere – despre cum un cuplu a ales să rămână împreună până la final. Într-o lume grăbită și adesea superficială, iubirea lor profundă, sinceră și statornică ne oferă o lecție tulburătoare despre ceea ce înseamnă să iubești cu adevărat.

Ei nu au fost niște eroi în sensul clasic al cuvântului, dar alegerea lor le-a oferit o aură de noblețe și demnitate. Au demonstrat că iubirea adevărată nu înseamnă doar gesturi grandioase, ci prezență, sacrificiu și curaj în fața inevitabilului.

Astăzi, numele lor este rostit cu respect, iar imaginea lor rămâne gravată în memoria colectivă ca simbol al amorului etern. Povestea lor nu aparține doar istoriei Titanicului, ci și istoriei umane, ca una dintre cele mai emoționante mărturii de dragoste care au existat vreodată.

Vezi și: Destinul crunt al navei Carpathia. Primul Război Mondial a trimis-o în adâncuri, la șase ani după ce i-a salvat pe cei 712 de supraviețuitori de pe Titanic