Atunci când evoluția tehnologică vine la pachet cu probleme: Digitalizarea rapidă din Orientul Mijlociu și riscurile privind securitatea cibernetică

În timp ce regiunile din Orientul Mijlociu își accelerează tranziția digitală, securitatea cibernetică devine un factor esențial în protejarea infrastructurii critice, așa cum se întâmplă, de altfel, peste tot.

Digitalizarea rapidă în Orientul Mijlociu, dar și riscurile de securitate

Orientul Mijlociu este un exemplu clar al oportunităților și riscurilor care însoțesc procesul de digitalizare. Pe măsură ce țările din Golf adoptă transformarea digitală în sectoare publice și private, activitățile cibernetice ale infractorilor sunt într-o continuă creștere, scrie Dark Reading.

În prezent, costul mediu al unei breșe de securitate în regiune se ridică la aproape 9 milioane de dolari pe caz, aproape dublu față de media globală; practic, depășește doar Statele Unite în acest sens.

Într-un astfel de context, în care tensiunile regionale și complexitățile geopolitice complică și mai mult peisajul cibernetic, liderii guvernamentali și din mediul de afaceri trebuie să înțeleagă faptul că procesul de digitalizare modifică radical modul în care sistemele interne se conectează și funcționează.

Sorana de la Asia a trecut pe lângă moarte de două ori, în câteva minute. Un accident bizar i-a pus în pericol viața

Motivul pentru care Gabriela Prisăcariu nu a defilat la Bucharest Fashion Week. Reacția lui Dani Oțil, după marele eveniment

Evident, securitatea nu mai trebuie să fie un aspect secundar, ci o componentă esențială în succesul oricărei transformări digitale.

Atunci când digitalizarea depășește securitatea cibernetică

Un punct critic în procesul de transformare digitală al țărilor din Golf este atunci când ritmul de dezvoltare a digitalizării depășește implementarea măsurilor de securitate cibernetică.

Proiectele ambițioase, cum ar fi Viziunea 2030 a Arabiei Saudite sau Strategia Digitală a Guvernului din Emiratele Arabe Unite pentru 2025, promovează utilizarea tehnologiilor de vârf, precum inteligența artificială, blockchain-ul și dispozitivele conectate de generație nouă.

Totuși, riscurile devin evidente atunci când infrastructura digitală este construită mai rapid decât sistemele de protecție a datelor.

Industria infrastructurii critice, cum ar fi energia, agențiile guvernamentale și utilitățile publice, este deosebit de vulnerabilă la atacuri cibernetice. Aceste domenii nu doar că sunt esențiale pentru economia națională, dar joacă și un rol vital în securitatea națională, făcându-le ținte atrăgătoare atât pentru infractorii cibernetici, cât și pentru actorii statali.

De exemplu, guvernul din Emiratele Arabe Unite se confruntă zilnic cu aproximativ 50.000 de atacuri cibernetice, iar în ultimii doi ani, 16 atacuri cibernetice avansate au vizat infrastructura critică din întreaga regiune.

O altă provocare este lipsa de conștientizare a vulnerabilităților existente sau o înțelegere incompletă a arhitecturii de securitate cibernetică. Multe organizații se concentrează doar pe remedierea slăbiciunilor evidente, fără a înțelege cum pot vulnerabilitățile dintr-un component să genereze eșecuri în lanț, afectând alte sisteme critice.

Crearea unei infrastructuri sigure pentru o economie digitală, esențială

În ciuda acestor riscuri, există și vești bune. Regiunea dispune de un mare potențial digital, având în vedere că majoritatea organizațiilor și guvernelor sunt încă la începutul călătoriei lor în domeniul securității cibernetice.

Acest lucru le oferă oportunitatea de a construi infrastructura digitală cu măsuri de protecție moderne, precum politica de „zero trust”, care presupune verificarea continuă a utilizatorilor și accesului la resurse. Aproape 70% dintre organizațiile din Orientul Mijlociu adoptă deja acest concept, cu aproape 10% mai mult decât media globală.

Totuși, provocarea constă în implementarea corectă a acestor soluții. Multe organizații încă se confruntă cu probleme de igienă cibernetică și managementul incorect al acreditărilor.

Zero-trust trebuie susținut de un set armonizat de instrumente și practici, inclusiv managementul accesului și autentificarea identității utilizatorilor.

Prin adăugarea de soluții precum managementul centralizat al dispozitivelor și protecția datelor, organizațiile pot construi un cadru de securitate robust și flexibil, care să protejeze datele și să asigure conformitatea cu legislațiile regionale de protecție a datelor.

În plus, competențele digitale joacă un rol esențial. Chiar și cele mai avansate sisteme de securitate pot fi compromise de utilizatori nepregătiți.

Prin urmare, instruirile periodice, simulările de phishing și exercițiile de securitate trebuie să devină o practică obișnuită în regiune, atât în sectorul public, cât și în cel privat.