ANAF și deciziile de impunere pe sume estimate – ce trebuie să știe românii despre declarațiile fiscale ca să nu plătească mai mult
În 2025, ANAF folosește tot mai des deciziile de impunere emise din oficiu atunci când contribuabilii întârzie cu depunerea declarațiilor, trimit bilanțuri incomplete sau apar neconcordanțe între documente. Practic, Fiscul estimează baza impozabilă și impozitele datorate pe baza istoricului tău și a raportărilor anterioare, până când depui corect ce lipsește. Dacă nu reacționezi rapid, poți ajunge să plătești sume mai mari decât cele reale, la care se adaugă dobânzi și penalități.
Vestea bună este că, potrivit Codului de procedură fiscală, ai o fereastră legală pentru a corecta situația: depui declarațiile lipsă în termen de cel mult 60 de zile de la comunicarea deciziei din oficiu și înlocuiești sumele estimate cu cele declarate de tine. Dacă apreciezi că estimarea este greșită sau accesoriile sunt nejustificate, ai și dreptul să formulezi contestație fiscală, de regulă în 45 de zile de la comunicare.
Ce este și când primești o decizie de impunere estimată
Decizia din oficiu apare când nu ai depus deloc declarațiile obligatorii (de exemplu, declarațiile fiscale curente sau bilanțul anual) ori le-ai depus cu erori evidente. În astfel de cazuri, ANAF „întregește” baza impozabilă prin estimare: se uită la mediile perioadelor anterioare, la date din declarațiile tale precedente, la informații din terți și la corelări între formulare. Scopul este să stabilizeze fluxul de încasări bugetare până când revii tu cu declarațiile corecte.
Situațiile tipice menționate în practica recentă includ necorelări între bilanț și deconturile de TVA sau cheltuieli declarate mai mari decât cele din situațiile financiare, tratate ca nedeductibile. De aici rezultă creanțe fiscale mai mari, care se execută dacă nu le corectezi. Important: decizia din oficiu nu îți „anulează” obligația de a depune declarațiile; dimpotrivă, te obligă să o faci prompt ca să înlocuiești estimările cu cifrele reale.
Pașii ca să nu plătești mai mult decât trebuie
Primul pas este să verifici data comunicării deciziei și să îți notezi termenul de 60 de zile pentru depunerea declarațiilor lipsă sau rectificative. Nu amâna: fiecare zi în plus poate genera accesorii suplimentare. Pregătește documentele-suport (facturi, jurnale de TVA, balanțe, extrase de cont, fișe de cont furnizori/clienți) și reconciliază-le cu declarațiile pe care urmează să le trimiți.
Apoi, depune fără întârziere declarațiile lipsă prin SPV și solicită, în aceeași adresă, înlocuirea sumei estimate cu obligațiile rezultate din autoimpunerea ta. Dacă anumite sume sunt certe și scadente, plătește-le pentru a limita accesoriile; pentru restul, poți cere eșalonare sau amânare la plată, în funcție de fluxul tău de numerar. Dacă decizia conține erori de fapt sau de drept, redactează o contestație argumentată și atașează dovada depunerii/rectificării declarațiilor.
Erori frecvente și cum le eviți în 2025
Cele mai costisitoare greșeli sunt, paradoxal, administrative: depunerea cu întârziere, folosirea unor cifre provizorii „ca să fie ceva”, necorelarea între formulare (de exemplu, între bilanț și deconturile de TVA) sau omiterea unor anexe din care reies clar tranzacțiile. Ca să eviți problemele, folosește un calendar fiscal ferm, verifică automat corelațiile înainte de depunere și păstrează o arhivă electronică ordonată a documentelor justificative.
Un alt risc este comunicarea slabă în timpul inspecției sau al analizei documentare. Dacă primești solicitări de la ANAF, răspunde în termen și clarifică punctual fiecare neconcordanță. Când ai ieșiri sau venituri atipice, explică-le cu documente și note de fundamentare. O abordare proactivă reduce șansele ca organul fiscal să completeze imaginea prin estimări mai conservatoare decât realitatea.
Ce faci dacă deja ai primit o decizie din oficiu
Dacă ai primit decizia, trateaz-o ca pe un „checkpoint” procedural, nu ca pe un verdict final. În 60 de zile, depui declarațiile lipsă și ceri formal înlocuirea sumelor estimate. În paralel, evaluează dacă trebuie să depui și contestație, ca să protejezi termenul legal în cazul în care apar divergențe asupra accesoriilor sau a bazei de calcul. Ține aproape dovada depunerilor în SPV, registrul de evidență fiscală și reconcilierile contabile care susțin cifrele tale.
Dacă impactul financiar rămâne mare chiar și după corecții, analizează opțiunile de eșalonare. Este preferabil să ai un grafic de plată predictibil decât să intri în executare silită cu popriri în conturi și blocaje operaționale. Pe viitor, setează alerte interne și automatizări pentru termene, astfel încât să eviți întârzierile care declanșează impunerea din oficiu.