ANAF pune tunurile pe Uber și Bolt în România. Miza de milioane de lei, subiect de investigație
Transportul alternativ, reprezentat de platforme precum Uber și Bolt, s-a dezvoltat rapid în marile orașe din România. Popularitatea acestor servicii a adus beneficii de mobilitate urbană, dar și noi provocări fiscale. În ultimele luni, ANAF a intensificat controalele în acest sector, descoperind fraude fiscale semnificative și activități desfășurate în afara cadrului legal.
Prejudicii de milioane de lei și muncă nedeclarată
ANAF a anunțat recent că a identificat două noi societăți din București care desfășurau activități de transport alternativ fără a respecta obligațiile fiscale și legale. Potrivit inspectorilor antifraudă, prejudiciul total produs bugetului de stat de aceste firme se ridică la peste 2,5 milioane de lei.
Una dintre societățile verificate nu doar că a eludat plata contribuțiilor către stat, dar a și utilizat forță de muncă fără contracte legale. Practic, șoferii colaboratori nu figurau oficial ca angajați, deși încasau plăți regulate din activitatea prestată. Sumele primite de la operatorii platformelor erau retrase în numerar de către administratorul firmei și apoi distribuite șoferilor, într-un sistem complet opac pentru autoritățile fiscale.
Cea de-a doua societate a fost descoperită pentru neplata impozitelor cu reținere la sursă, încălcând astfel legislația fiscală privind declararea veniturilor și reținerea contribuțiilor obligatorii. În ambele cazuri, ANAF a anunțat că va sesiza organele de urmărire penală pentru deschiderea unor anchete oficiale.
Fenomenul se repetă: anchete în lanț
Nu este prima dată când ANAF intervine în cazul firmelor care colaborează cu platformele de transport alternativ. La sfârșitul lunii martie, o altă societate din Capitală a fost verificată și s-a constatat că aceasta a prejudiciat bugetul de stat cu peste 3,67 milioane de lei într-un singur an. Principala problemă a fost neînregistrarea veniturilor obținute din serviciile prestate prin platformele online și neplata taxelor aferente acestora.
Conform specialiștilor în fiscalitate, acest tip de evaziune fiscală apare frecvent în cazul societăților care operează sub umbrela economiei digitale, unde intermedierea este făcută de aplicații care nu gestionează direct relația contractuală dintre șofer și client. Acest vid juridic este exploatat de unele firme pentru a reduce la minimum obligațiile față de stat.
ANAF promite controale mai dure
Autoritățile fiscale au avertizat că vor intensifica verificările în domeniul transportului alternativ. Inspectorii ANAF lucrează deja la o serie de acțiuni coordonate care vizează nu doar firmele implicate, ci și șoferii care activează prin intermediul acestor platforme și care nu își declară corect veniturile.
Conform comunicatelor oficiale, prioritatea ANAF este să stopeze practicile de muncă nedeclarată și să reducă evaziunea fiscală în sectoarele emergente. Pentru a reuși acest lucru, instituția solicită o colaborare mai bună cu platformele digitale și o reglementare mai clară a raporturilor de muncă în transportul alternativ.
Ce urmează pentru platformele de ride-sharing?
Anchetele în curs și sesizările penale ar putea avea un impact semnificativ asupra modului în care Uber, Bolt și alte platforme își desfășoară activitatea în România. Dacă instanțele vor confirma existența unor practici ilegale sau evazioniste, se poate ajunge la măsuri de restricționare sau chiar la suspendarea activității unor operatori locali.
În același timp, presiunea publică și interesul autorităților ar putea determina o reformă legislativă care să aducă mai multă claritate în ceea ce privește statutul juridic al colaboratorilor din platformele de transport alternativ. În lipsa unor reglementări clare, zona rămâne vulnerabilă atât pentru șoferi, cât și pentru clienți.
Reacțiile oficiale din partea Uber sau Bolt nu au fost încă făcute publice în acest context, însă este de așteptat ca aceste companii să ia poziție în fața anchetelor și să propună soluții care să le protejeze reputația și operațiunile din România.