Americanii își păstrează dispozitivele tot mai mult, iar economia resimte scăderea productivității

Un comportament care pare, la prima vedere, rezonabil și chiar responsabil – acela de a păstra un telefon sau un laptop cât mai mult timp – începe să provoace efecte vizibile asupra economiei americane. Date recente citate de CNBC arată că americanii nu își mai schimbă atât de des dispozitivele, iar această încetinire a ritmului de înlocuire duce la pierderi semnificative de productivitate în gospodării, companii și infrastructura digitală a țării. Deși fenomenul aduce beneficii imediate consumatorilor, realitatea economică este mult mai nuanțată și scoate în evidență limitele tehnologiei învechite într-o economie dependentă de viteză și eficiență.

Un studiu recent arată că, în medie, un american își păstrează telefonul timp de 29 de luni, comparativ cu 22 de luni în 2016. Motivele sunt variate, dar factorul financiar rămâne principalul impuls. Pentru consumatori precum Heather Mitchell, o femeie de 69 de ani din Arizona care încă folosește un telefon Samsung vechi de șase ani, un device nou reprezintă un lux, nu o necesitate.

Creșterea prețurilor, inflația persistentă și lipsa unor inovații percepute ca revoluționare i-au determinat pe mulți să “tragă” de telefoane cât pot. Același trend se observă și la alte dispozitive, precum laptopuri sau tablete. Pentru o parte a populației, costul unui gadget modern a devenit greu de justificat, în special atunci când cel actual încă funcționează, chiar dacă uneori mai încet sau cu probleme minore.

În același timp, consumatorii sunt mai informați și mai deschiși către reparații sau achiziții second-hand. Cultura “upgrade-ului anual”, care domina piața în urmă cu un deceniu, își pierde din popularitate. Mulți utilizatori sunt dispuși să accepte compromisuri în performanță în schimbul unui portofel mai puțin afectat.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Impactul decalajului tehnologic asupra companiilor și infrastructurii digitale

Dacă pentru gospodării prelungirea duratei de viață a unui device poate părea o economie, pentru companii efectul este mult mai negativ. Noi date ale Rezervei Federale indică faptul că atunci când firmele amână cu un an înlocuirea echipamentelor, productivitatea scade cu aproximativ o treime de punct procentual.

Hardware-ul depășit limitează viteza de lucru, îngreunează procesele interne și nu poate susține software modern. În consecință, apar timpi morți, procese mai lente și blocaje în implementarea tehnologiilor noi. Un studiu citat în material semnalează că 24% dintre angajați sunt nevoiți să lucreze peste program din cauza tehnologiei învechite, iar 88% consideră că inovația este încetinită de lipsa echipamentelor performante.

Efectul se extinde și la nivel de infrastructură. Rețelele digitale trebuie menținute compatibile cu dispozitive mai lente, ceea ce reduce performanța întregului sistem. Specialiștii avertizează că țările care nu își sincronizează ritmul de modernizare riscă să piardă competitivitate globală.

În plus, diferențele dintre comportamentul consumatorilor și cel al companiilor se adâncesc. În timp ce utilizatorii individuali consideră că dispozitivele pot fi folosite un număr mai mare de ani, firmele sunt cele care plătesc cel mai puternic prețul pentru amânarea investițiilor: productivitate redusă, costuri ascunse și imposibilitatea adoptării unor soluții tehnologice moderne.

Posibile soluții: reparații, piață second-hand și presiunea producătorilor

Totuși, nu toți experții privesc fenomenul în mod negativ. Unii afirmă că, dacă ar exista o piață second-hand reglementată și bine susținută de producători, dispozitivele vechi ar putea deveni o resursă economică, nu un obstacol. Extinderea suportului software, accesul la piese originale și încurajarea reparațiilor ar prelungi durata de viață utilă a echipamentelor fără a sacrifica eficiența.

În paralel, producătorii încearcă să stimuleze cererea. Apple a înregistrat vânzări solide pentru iPhone 17, iar introducerea tehnologiilor bazate pe inteligență artificială ar putea genera un nou ciclu de upgrade-uri masive. Dacă funcțiile AI devin esențiale pentru aplicații de zi cu zi, utilizatorii vor fi obligați să renunțe la telefoanele mai vechi, incapabile să susțină noile calcule.

Pe termen scurt însă, declarații precum cele ale lui Heather Mitchell – „Păstrez telefonul până nu mai am de ales” – ilustrează fidel starea actuală. La nivel individual, comportamentul pare logic și prudent. La nivel de economie, însă, cumulul deciziilor similare încetinește ritmul inovării și afectează eficiența generală.

Fenomenele tehnologice și economice din SUA conturează un viitor în care producătorii, companiile și consumatorii vor trebui să găsească un echilibru între costuri, inovație și sustenabilitate. Până atunci, dispozitivele vechi continuă să fie folosite cât timp mai pot rezista, iar impactul acestei alegeri se vede deja în productivitatea unei economii obișnuite cu viteză și schimbare rapidă.