Căutând o destinație europeană mai caldă, „fugind” de frigul care s-a așternut peste România, am ales Sevilla nu doar pentru a scăpa de vremea rece, ci și pentru a experimenta viața ca un adevărat locuitor al orașului. Cu această ocazie, am vrut să văd cum este să trăiești ca un nomad digital, explorând orașul fără constrângeri turistice și integrându-mă în ritmul cotidian al localnicilor.
Înainte de a ajunge în Sevilla, aveam doar câteva imagini vagi despre oraș – știam de Plaza de España din fotografii și materiale turistice, dar nu aveam o idee clară despre ce mă așteaptă. Acest lucru a făcut ca fiecare descoperire să fie cu atât mai surprinzătoare. Deși știam foarte puține lucruri concrete despre oraș, am ales să-l descopăr fără planuri prestabilite, lăsându-mă ghidat de atmosfera locului și de experiențele zilnice.
Am închiriat un apartament prin Booking, în centrul orașului, fără facilități hoteliere, cu propria cheie, exact ca un rezident. Costul a fost de aproximativ 800 de euro pentru cele 10 zile, o sumă justificată de locația excelentă și recenziile pozitive. Existau și opțiuni mai ieftine, în jur de 500 de euro și chiar mai puțin, dar situate în zone periferice, departe de inima orașului.
Rutina zilnică s-a conturat rapid într-un echilibru perfect între muncă și explorare. Dimineața îmi începeam ziua luând micul dejun acasă, apoi coboram la una dintre numeroasele terase sau cafenele din apropiere, unde savuram cafeaua de dimineață și lucram pentru jobul meu preț de câteva ore. După ce îmi terminam sarcinile, porneam să descopăr orașul fără o țintă clară, lăsând străduțele înguste, piețele ascunse și ritmul cotidian al orașului să mă ghideze haotic prin Sevilla. Seara, îmi petreceam timpul ca un localnic, cinând într-unul dintre barurile ieftine de tapas, alături de sevillieni care păreau să nu se grăbească niciodată. Apoi, mă retrăgeam liniștit în micul meu apartament, închizând ziua cu sentimentul că am reușit să trăiesc, fie și pentru scurt timp, Sevilla din interior, nu doar ca un simplu vizitator.
În prima zi, am explorat orașul la pas, fără o destinație precisă, bucurându-mă de arhitectura impresionantă și de atmosfera vie. Sevilla impresionează prin clădirile sale istorice, iar fiecare colț de stradă oferă un peisaj urban fascinant. Am poposit ocazional la terase, orașul fiind plin de astfel de locuri unde localnicii se întâlnesc dimineața și seara pentru a socializa.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/02/Sevilla-cafenea-terase-turism-800x569.jpg)
Atmosfera de stradă, imagine surprinsă de la una dintre sutele de terase ale barurilor care împânzesc Sevilla, Spania. (Foto: Playtech.ro)
Deși am preferat să descopăr orașul la pas, transportul public din Sevilla este bine organizat și oferă multiple opțiuni pentru deplasare. Rețeaua de autobuze TUSSAM acoperă întregul oraș, având rute frecvente și tarife accesibile. Un bilet standard costă aproximativ 1,40 euro, iar cei care stau mai mult timp în oraș pot achiziționa un abonament reîncărcabil pentru mai multe călătorii.
Pe lângă autobuze, Sevilla are o linie de metrou cu patru trasee planificate, deocamdată fiind operațională doar Linia 1, care leagă estul orașului de vest. Tramvaiul MetroCentro este o altă opțiune eficientă, circulând prin centrul istoric și conectând principalele atracții.
Pentru cei care preferă transportul alternativ, Sevilla este cunoscută pentru rețeaua extinsă de piste de biciclete și sistemul de închiriere publică Sevici, oferind un mod ecologic și accesibil de a explora orașul.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/02/Atmosfera-oras-Sevilla-Spania-800x450.jpg)
Atmosfera de pe una dintre arterele din Sevilla: mulți locuitori se deplasează cu scutere și biciclete, dar utilizează și transportul în comun. (Foto: Playtech)
Deși Sevilla este un oraș cald pe timp de zi, serile erau surprinzător de friguroase din cauza lipsei unui sistem centralizat de încălzire. Singura modalitate de a mă încălzi era prin aerul condiționat dat pe cald sau printr-un calorifer electric pe care l-am avut lângă mine ca pe un bun prieten de nelăsat. Probabil din cauza crizei gazului din Europa sau poate pur și simplu pentru că orașul are un climat mai blând, clădirile nu sunt prevăzute cu sisteme de încălzire ca în țările estice.
Pe lângă frigul din apartament, o altă provocare neprevăzută a fost apa caldă limitată. În primele două zile, am crezut ca fiind o întâmplare ca apa să se oprească brusc în mijlocul dușului și, în glumă, dădeam vina pe vecini că s-au apucat să spele vase exact atunci. Dar după al treilea duș am realizat că era vorba despre un sistem de economisire a resurselor: boilerul pe gaz avea un timer prestabilit pentru a limita consumul de apă și energie.
Așa că fiecare duș începea plăcut, dar se transforma rapid într-o experiență revigorantă, alternând între apă caldă și rece. Am învățat repede să îmi reduc timpul sub duș și să apreciez fiecare secundă de apă caldă.
Un aspect interesant pe care l-am remarcat a fost contrastul dintre restaurantele de pe bulevardele turistice și cele de pe străzile lăturalnice. La doar câțiva metri de arterele principale, am descoperit baruri locale, mai modeste, dar cu aceeași calitate a produselor servite și prețuri mult mai accesibile. M-a frapat faptul că localnicii au un adevărat cult pentru întâlnirile la terase sau în baruri dimineața și seara, unde servesc mâncarea în liniște și într-un stil relaxat, specific spaniol.
Un alt detaliu care mi-a atras atenția a fost modul în care sunt porționate mâncărurile. Majoritatea localurilor oferă trei variante: tapa (o porție mică, dar consistentă), medium și large. O porție tapa era suficientă pentru o persoană echilibrată și costa până în 5 euro, indiferent de preparat. Mâncarea era variată, specific spaniolă, dar cu opțiuni pentru toate gusturile. O bere medie costa doar 2 euro, ceea ce făcea ca o masă să fie accesibilă, chiar și dacă doreai să mănânci pe săturate. Dacă ești un om echilibrat, fără excese, o masă completă si o băutură nu te costă mai mult de 10 euro, dar ține cont că prețurile variază și în zonele turistice pot fi mai mari.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/02/Gastronomie-Sevilla-Spania-800x507.jpg)
Bucătăria sevilliană este una dintre cele mai diverse, iar una dintre mâncărurile celebre ale zonei este paella. (Foto: Playtech)
Deși inițial nu intenționam să vizitez obiective turistice clasice, curiozitatea și faptul că mă aflam deja în apropiere m-au determinat să fac o excepție. În a doua zi am decis să vizitez Catedrala din Sevilla, cea mai mare catedrală gotică din lume și a treia cea mai mare biserică din lume. Aceasta impresionează prin arhitectura sa gotică monumentală și adăpostește mormântul lui Cristofor Columb, un punct de atracție major pentru turiști. Catedrala, construită pe locul unei foste moschei, este inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO și este renumită pentru turnul său Giralda, care oferă o priveliște panoramică asupra orașului.
După ce am vizitat Catedrala, fiind deja în zonă, am decis să explorez și Royal Alcázar, un palat cu arhitectură maură și renascentistă, cunoscut pentru grădinile sale spectaculoase și influențele islamice vizibile în detalii. Am fost impresionat atât de interiorul acestuia, cât și de grădinile sale, care sunt o adevărată oază de verdeață, cu fântâni arteziene, arcade și vegetație luxuriantă. Structura palatului reflectă amestecul cultural al orașului, cu influențe arabe, creștine și gotice, fiind unul dintre cele mai emblematice locuri din Sevilla.
După vizita la Catedrala și Palatul Royal Alcázar, m-am pierdut pe străduțele înguste, unde am descoperit colțuri pitorești, biserici vechi și monumente ascunse, fiecare având o istorie aparte. Pe zidurile multor clădiri am observat icoane și troițe vechi de secole, iar atmosfera încărcată de istorie era captivantă.
Un alt punct important vizitat a fost Plaza de España, unul dintre puținele locuri despre care știam mai multe înainte de a ajunge în Sevilla, datorită imaginilor iconice și recomandărilor citite anterior. Acest ansamblu arhitectural impresionant, construit în 1928 pentru Expoziția Ibero-Americană, combină stiluri renascentiste și maure, având canale navigabile și bănci decorate cu ceramică reprezentând diferite regiuni ale Spaniei. Aici am vizitat și Muzeul Militar, un spațiu modest, dar cochet, impresionant prin colecția sa de arme de foc expuse.
Foarte aproape de Plaza de España se află Parcul María Luisa, un spațiu verde spectaculos, care face parte din ansamblul expozițional și care oferă o oază de liniște în mijlocul orașului.
În una dintre zile, am ajuns să vizitez Aquarium Sevilla, un loc care merită explorat, mai ales pentru cei mici, dar și pentru adulți, datorită fascinantei lumi subacvatice pe care o dezvăluie. Acvariul găzduiește peste 400 de specii marine, incluzând rechini, pisici de mare și meduze spectaculoase. Unul dintre cele mai impresionante puncte este tunelul subacvatic, unde ai senzația că te afli în inima oceanului, înconjurat de creaturi marine care plutesc grațios.
Un alt loc deosebit a fost Metropol Parasol, o structură modernă din lemn, supranumită „Setas de Sevilla” (Ciupercile din Sevilla). Aceasta este un loc de promenadă unde localnicii și turiștii se adună pentru a socializa, relaxa și asista la spectacole stradale de muzică și magie.
Mergând la pas prin Sevilla, am dat peste vechiul zid de fortificație al orașului. Una dintre ideile mele a fost să-l urmez pentru a descoperi alte locuri deosebite, dar și ieșirile din centrul vechi, care rupeau atmosfera istorică și dezvăluiau brusc arhitectura contemporană, mai puțin spectaculoasă, dar curată și bine întreținută.
În plimbările mele aparent haotice, dar pline de descoperiri, am ajuns la Torre del Oro, un turn de veghe de origine maură, construit în secolul al XIII-lea. Inițial parte a sistemului defensiv al Sevillei, turnul a fost folosit ulterior ca depozit pentru comorile aduse din Lumea Nouă. Astăzi, el găzduiește un muzeu naval ce oferă o incursiune fascinantă în istoria maritimă a orașului.
Apoi, am dorit să înțeleg mai bine cultura spaniolă a coridelor și am vizitat Plaza de Toros de la Real Maestranza de Caballería, una dintre cele mai vechi și mai impresionante arene de lupte cu tauri din Spania. Arena datează din secolul al XVIII-lea și este considerată inima tradiției tauromahiei. Chiar dacă luptele cu tauri sunt un subiect controversat, muzeul de aici oferă o privire asupra istoriei și artei acestui sport, expunând costume, afișe și picturi celebre legate de coridă.
Un alt loc care mi-a atras atenția a fost Palacio de las Dueñas, o reședință nobiliară impresionantă, construită în stil renascentist cu influențe gotice și maure. A fost casa Ducesei de Alba și este deschisă publicului, oferind o incursiune în stilul de viață aristocratic sevillian. Grădinile sale luxuriante și interioarele decorate cu ceramică tradițională andaluză creează o atmosferă aparte.
Un alt aspect fascinant al orașului sunt cartierele sale istorice, fiecare având un farmec aparte. Barrio de Santa Cruz, fostul cartier evreiesc, este o adevărată bijuterie cu alei înguste, piețe ascunse și balcoane împodobite cu flori. În Triana, aflat pe malul râului Guadalquivir, am descoperit o atmosferă autentic andaluză, cu baruri de tapas tradiționale și faianță colorată pe fațadele caselor. De asemenea, La Macarena, un cartier cu un aer boem, este cunoscut pentru Poarta Macarena și pentru bazilica ce adăpostește una dintre cele mai venerate icoane din Sevilla. Explorând aceste cartiere la pas, am simțit cu adevărat pulsul orașului și am descoperit locuri pitorești departe de traseele turistice clasice.
Spre finalul sejurului, am decis să experimentez un spectacol de flamenco. Mă așteptam la un show turistic, dar am fost surprins să descopăr că localnicii erau prezenți în număr mare, trăind intens fiecare moment al dansului tradițional. Atmosfera era electrizantă, iar emoția transmisă de dansatori a fost cu adevărat autentică.
Tot spre final, vreau să menționez câteva aspecte ale vieții de zi cu zi în Sevilla. Seara obișnuiam să fac cumpărături banale din magazinele locale, sfătuit de cineva care locuiește de ani de zile acolo să evit Carrefour Express și să caut magazine de cartier. Așa am descoperit mai multe mici magazine „no name”, administrate în principal de comunități de indieni, chinezi sau arabi. Unul dintre cele mai răspândite și mai bine organizate era Covirán, un supermarket mai mic, dar cu prețuri foarte accesibile comparativ cu marile lanțuri.
De exemplu, o doză de Coca-Cola costa 90 de cenți, în timp ce în Carrefour Express ajungea la 1,2 euro. În aceste magazine locale, oferta era limitată în principal la produse ambalate, snacks-uri și fast-food de calitate mai slabă. În schimb, în marile lanțuri de supermarketuri puteai găsi carne, pește și alte alimente proaspete, beneficiind de condiții optime de depozitare.
Trăgând linie, am realizat că prețurile nu sunt cu mult mai mari decât în România, ba chiar unele produse sunt ușor mai ieftine. Experiența aceasta mi-a oferit o perspectivă mai clară asupra stilului de viață al localnicilor și m-a ajutat să mă integrez mai bine în rutina zilnică a orașului.
Sevilla este cunoscută pentru portocalii săi amari, care împodobesc străzile orașului și oferă un peisaj spectaculos. Fructele căzute formează adevărate covoare de culoare, însă spre surprinderea multora, aceste portocale nu sunt comestibile datorită gustului lor extrem de amar. Ele sunt utilizate în producția de marmeladă sau esențe, dar și exportate pentru diverse întrebuințări industriale. Aroma citricelor umple aerul, oferind o senzație proaspătă și specifică orașului. Acești pomi sunt un simbol al Andaluziei și sunt întâlniți în toate colțurile Sevillei, de la piețele centrale până la străduțele lăturalnice.
Sevilla mi-a oferit nu doar o experiență autentică, ci și o atmosferă caldă și relaxată în toate sensurile – atât prin clima sa blândă, cât și prin energia vibrantă a locului și ospitalitatea localnicilor. Oamenii par să aibă timp pentru socializare, se întâlnesc fără grabă și petrec seri liniștite la terase, discutând și savurând viața. La ora 11 noaptea, orașul se liniștește, iar localnicii își încheie seara într-un mod echilibrat, fără excese sau agitație.
Unele probleme care ne frământă pe noi în România par că nu există în Sevilla. Sigur, este posibil ca bariera lingvistică să mă fi împiedicat să înțeleg exact preocupările localnicilor, dar din atmosfera generală, oamenii nu par grăbiți, tensionați sau posomorâți. România vs. Spania, sau mai precis Sevilla, arată că poți trăi la fel de bine și ieftin în ambele locuri. La final, ceea ce contează cu adevărat nu este doar locul, ci oamenii dragi alături de care îți trăiești viața. Dacă ai familia lângă tine, orice loc poate fi acasă.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/02/Localnicii-se-aduna-la-micile-terase-din-cartier-petrecand-cateva-ore-in-fata-unui-pahar-de-bautura-si-savurand-cina.-Totul-se-incheie-in-liniste-in-jurul-orei-11-seara-800x463.jpg)
Localnicii se adună la micile terase din cartier, petrecând câteva ore în fața unui pahar de băutură și savurând cina. Totul se încheie în liniște în jurul orei 11 seara. (Foto: Playtech)
Sevilla este un oraș în care m-aș întoarce oricând, nu doar ca vizitator, ci poate chiar ca locuitor temporar. Dacă îți dorești o experiență autentică și relaxantă, departe de aglomerația turistică, Sevilla este cu siguranță o alegere excelentă.