ADN-ul care îți poate spune dacă vei fi obez: cum schimbă știința lupta cu kilogramele încă din copilărie

Un nou test genetic ar putea deveni cel mai puternic aliat în prevenirea obezității încă din primii ani de viață. Dezvoltat de o echipă internațională de cercetători, acest instrument are potențialul de a revoluționa modul în care înțelegem și combatem obezitatea, începând cu cei mai vulnerabili: copiii.

Studiul recent, publicat în Nature Medicine, aduce în prim-plan un scor de risc poligenetic care promite să identifice încă de la vârsta de cinci ani copiii predispuși la obezitate la maturitate. Într-o eră în care obezitatea infantilă devine tot mai alarmantă, un astfel de instrument ar putea face diferența dintre o generație bolnavă și una prevenită.

Testul analizează ADN-ul dintr-o simplă probă de sânge, evaluând un așa-numit scor de risc poligenetic. Acesta este calculat pe baza variațiilor genetice care pot influența apetitul, metabolismul și predispoziția generală a unei persoane către acumularea excesivă de grăsime.

Ceea ce îl face deosebit față de alte teste similare este acuratețea sa: este de două ori mai eficient decât orice instrument anterior în prezicerea riscului de obezitate. În plus, scorul permite și anticiparea eficienței intervențiilor asupra stilului de viață. Asta înseamnă că un copil cu risc crescut ar putea fi îndrumat de timpuriu către o dietă echilibrată și activitate fizică regulată, crescând șansele de a evita complicațiile din viața adultă.

Coordonatorul studiului, profesorul Roelof Smit de la Universitatea din Copenhaga, subliniază importanța momentului intervenției: „Putem interveni încă de dinainte ca factorii de mediu sau obiceiurile să influențeze greutatea copilului.”

Este un pas important în direcția unei medicine personalizate, în care prevenția devine mult mai eficientă decât tratarea efectelor deja instalate ale obezității.

România, prinsă în epidemia globală a obezității infantile

Datele oficiale confirmă că problema este acută și în România. Conform Direcției de Sănătate Publică, 32% dintre băieții și 28% dintre fetele cu vârste între 7 și 9 ani sunt deja supraponderali sau obezi. Situația se menține alarmantă și în rândul adolescenților, unde 22% dintre băieți și 14% dintre fete cu vârste între 11 și 15 ani se confruntă cu excesul de greutate.

Această tendință este în linie cu estimările Federației Mondiale pentru Obezitate, care avertizează că până în 2035, peste jumătate din populația globală ar putea fi supraponderală sau obeză.

În acest context, un instrument care poate prezice cu precizie cine este predispus la obezitate devine nu doar util, ci vital. România are nevoie urgentă de politici publice care să includă astfel de instrumente moderne în strategiile de prevenție, alături de educație nutrițională și sport în școli.

Limitări, speranțe și viitorul medicinei genetice

Deși rezultatele sunt promițătoare, cercetătorii recunosc că testul nu este universal valabil pentru toate grupurile etnice. Testul a fost semnificativ mai precis în cazul persoanelor cu ascendență europeană, fiind mai puțin eficient în cazul celor cu origine africană sau asiatică. Acest lucru reflectă o problemă mai largă din cercetarea genetică globală: lipsa diversității în seturile de date folosite.

Cu toate acestea, colaborarea vastă din spatele studiului – care a implicat peste 600 de cercetători din 500 de instituții și a folosit date genetice de la peste 5 milioane de persoane – reprezintă un pas major în direcția corectă.

Profesora Ruth Loos, implicată în cercetare, spune că ne aflăm în fața unui „salt înainte” în domeniul predicției genetice. Cu astfel de descoperiri, medicina viitorului pare să se mute din sala de urgență în grădiniță – acolo unde prevenția are șanse reale să funcționeze.

Este un drum lung până când astfel de teste vor deveni accesibile pe scară largă. Dar în fața unei epidemii de obezitate care afectează inclusiv tinerii din România, investiția în cercetare, educație și prevenție devine o necesitate, nu un moft.

Până la apariția în spitale și clinici a testului genetic, soluția rămâne aceeași: grijă, informare, echilibru. Dacă știința ne oferă un semnal de alarmă cu 10-15 ani înainte, e de datoria ta să fii atent încă de acum la semnalele pe care corpul (și genetica) le trimite.