Adevărul toxic din spatele telefoanelor schimbate prea des

În spatele fiecărui telefon nou pe care îl cumperi și al fiecărui gadget uitat într-un sertar stă o realitate incomodă, pe care o ignorăm de prea multe ori. De fiecare dată când nu predai corect un dispozitiv electronic vechi, acesta poate ajunge – fără să știi – la mii de kilometri distanță, într-un sat din Thailanda, unde este ars ilegal, iar oamenii din jurul cuptoarelor improvizate respiră vapori toxici. Ce aruncăm noi, respiră alții. Iar confortul nostru digital poate deveni coșmarul altora.

România produce anual peste 100.000 de tone de deșeuri electronice (e-waste), dar doar o mică parte dintre acestea ajunge în centre autorizate. Restul dispar într-un sistem informal, greu de urmărit, unde trasabilitatea e un lux. Asta înseamnă că multe dintre telefoanele, laptopurile sau tabletele tale ajung în containere etichetate fals drept „second-hand” și sfârșesc în Asia de Sud-Est, într-un cerc vicios cu efecte globale.

Asia plătește prețul tăcerii noastre

După ce China a interzis oficial importurile de e-waste în 2018, fluxurile de deșeuri electronice s-au mutat rapid către alte țări din regiune. Thailanda a devenit una dintre principalele destinații pentru deșeuri electronice exportate ilegal din Occident, inclusiv din România, conform unui reportaj recent BBC. Mii de containere sosesc în fiecare an, etichetate fals pentru a păcăli autoritățile, iar ceea ce urmează este o poveste de neglijență, profit și suferință.

Plăcile de bază, telefoanele vechi și alte componente electronice sunt demontate în instalații ilegale, fără ventilație sau echipamente de protecție. Aici se extrag cupru, aur, argint și alte metale rare – dar cu prețul contaminării solului, aerului și apelor. Vapori de plumb și mercur plutesc în aerul pe care localnicii îl respiră zilnic, în sate în care agricultura este singura sursă de venit.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

„Thailanda nu obține nimic din aceste operațiuni, doar dezastru ecologic și amenințări la adresa sănătății publice”, a declarat Akanat Promphan, ministrul thailandez al industriei. Chiar dacă importurile sunt interzise din 2020, ele continuă, mascate de etichete înșelătoare și lipsa unui sistem internațional de urmărire eficientă.

Economie circulară sau doar o poveste frumoasă?

Mulți credem că un telefon uitat într-un sertar nu are cum să ajungă într-o groapă toxică din Asia. Dar realitatea este mai complicată. În România, economia circulară există mai degrabă ca slogan decât ca practică. Doar o mică parte dintre echipamentele electronice vechi ajung în centre de colectare sau ateliere de recondiționare.

Un exemplu pozitiv este atelierul reDEEE al Asociației Ateliere Fără Frontiere, unde echipamentele IT sunt recondiționate complet – curățate, reparate, testate și oferite cu garanție. „E o diferență între refurbished și recondiționat. La noi, produsele revin în circuit, ajung în școli sau la oameni care altfel nu și le-ar permite”, spune Florin Niculae, directorul operațional, pentru Adevarul.

Pe lângă beneficiile sociale, impactul asupra mediului este semnificativ. Fabricarea unui singur smartphone generează între 45 și 120 de kilograme de CO₂, cele mai multe emisii fiind asociate cu extracția de metale rare precum litiul sau cobaltul. Aceste procese implică exploatări miniere agresive și un consum uriaș de apă. Pentru un telefon folosit doar doi ani, costul ecologic este enorm.

Ce poți face tu: schimbă regulile jocului

De la un telefon schimbat prea des se ajunge la tone de deșeuri toxice. Așa că e momentul să te întrebi: ai nevoie de un device nou sau doar de o soluție sustenabilă? Florin Niculae atrage atenția: „Nu tot ce nu mai folosești e gunoi. Poate fi reparat, recondiționat, redat circuitului. Alegerea de a merge la un centru autorizat nu e doar un gest ecologic, ci un act de responsabilitate.”

Este adevărat că o parte dintre telefoanele colectate prin campaniile de buy-back ajung la operatori globali care le trimit spre refolosire în Africa sau Asia. Dar lipsa de transparență face ca multe dintre aceste transporturi să fie în zona gri a legalității. Mai ales când unele dispozitive nu mai sunt funcționale și ar trebui tratate ca deșeuri, nu revândute.

Conform ONU, omenirea generează peste 60 de milioane de tone de e-waste anual – dublu față de acum 15 ani – și mai puțin de 25% dintre acestea sunt reciclate în mod responsabil. Restul ajung în gropi de gunoi, în centre ilegale sau în comunități care nu au resurse să se apere.

Țări precum Germania, Franța sau SUA au început să impună producătorilor să recupereze echipamentele vechi. Dar fără o implicare activă a utilizatorilor, aceste programe rămân ineficiente.

Așa că data viitoare când vrei un telefon nou, gândește-te la adevăratul preț. Nu cel din magazin, ci cel plătit în vieți afectate, ape otrăvite și aer irespirabil. Ce arunci tu poate fi respirația altuia. Iar dacă vrei să schimbi ceva, începe cu propriile tale alegeri.